Cât câștigă românii la culesul de căpșune și sparanghel în Germania. Salariile ar putea crește

Fermierii din Germania se confruntă cu un context dificil, întrucât majorarea salariului minim pune presiune asupra pieței muncii sezoniere.

Cultivarea sparanghelului la nivel național se confruntă cu provocări semnificative, deoarece creșterea costurilor cu forța de muncă, noile reglementări legale și scăderea disponibilității muncitorilor sezonieri amenință viabilitatea industriei. Cu o posibilă creștere a salariului minim la 15 euro pe oră, mulți fermieri se pregătesc pentru un sezon dificil, potrivit The Pinacle Gazette.

Conform unui recensământ agricol din 2023, aproximativ 243.000 de muncitori sezonieri erau angajați la nivel național, reprezentând 27% dintre toți angajații din agricultură. De la introducerea salariului minim pe 1 ianuarie 2015, salariile acestor muncitori au înregistrat o creștere semnificativă, de la 8,50 euro la 12,82 euro pe oră până la începutul anului 2025.

Majoritatea angajaților provin din România

În timpul campaniei electorale federale recente, atât Partidul Verde, cât și Partidul Social Democrat (SPD) au susținut o creștere a salariului minim la 15 euro, o sumă menționată și în acordul de coaliție dintre CDU și SPD. Această creștere a salariului minim ar putea provoca o majorare bruscă a costurilor cu forța de muncă, care reprezintă deja între 30% și 60% din totalul cheltuielilor de producție.

Din 2015, suprafața cultivată cu căpșune a scăzut cu 24%, iar cultivarea în aer liber a scăzut cu 42%. Una din patru ferme de sparanghel a încetat producția în aceeași perioadă, potrivit Rețelei Asociațiilor de Sparanghel și Fructe de Pădure. Presiunea financiară generată de costurile cu forța de muncă, alături de cerințele birocratice tot mai stricte, i-a descurajat pe mulți tineri să-și continue activitatea fermelor de familie.

În landul Saxonia Inferioară, datele Agenției Federale pentru Ocuparea Forței de Muncă evidențiază o schimbare majoră în structura demografică a muncitorilor sezonieri. Dacă în 2015 aproximativ 5.650 de polonezi și 4.750 de români lucrau în perioada de recoltă, până în 2023 cifrele s-au modificat considerabil: doar 2.200 de muncitori polonezi și 5.100 de români au fost înregistrați. În acest moment, salariul pe oră în România este de 4,87 euro.

Fermierii germani nu susțin creșterea salariului minim

Pe măsură ce fermierii se confruntă cu aceste provocări, trag semnale de alarmă privind propunerea de creștere a salariului minim la 15 euro, despre care consideră că ar putea pune în pericol competitivitatea și existența lor. Aceștia cer reglementări speciale pentru muncitorii agricoli pe termen scurt, subliniind că îngrijorările lor nu sunt legate de opoziția față de salariul minim în sine, ci de asigurarea viabilității recoltei autohtone prin excepții țintite pentru muncitorii sezonieri.

Cu toate acestea, Uniunea Industrială pentru Construcții, Agricultură și Mediu (IG BAU) se opune ferm oricăror reglementări speciale pentru agricultură, insistând asupra unor salarii corecte pentru toți muncitorii.

Temeri privind creșterea importurilor

Majorarea costurilor de producție exercită o presiune tot mai mare asupra produselor locale, existând temeri că retailerii vor opta din ce în ce mai des pentru alternative mai ieftine din import. Deși experții nu pot estima cu exactitate impactul asupra prețurilor, este evident că mediul economic devine tot mai dificil pentru producția internă. O eventuală scădere a culturilor de fructe și legume în Germania ar putea accentua dependența de importuri, cu diverse consecințe pe termen lung pentru consumatori.

În plus, fermele agricole se confruntă cu o altă problemă urgentă: un raport publicat în 2024 de Inițiativa pentru Agricultură Corectă a evidențiat lipsuri semnificative în ceea ce privește condițiile de cazare și remunerare ale muncitorilor sezonieri. S-au raportat chirii excesive, condiții sanitare precare și locuințe slab izolate, aspecte care subliniază necesitatea unor reforme rapide.

Pentru a sprijini fermierii în fața acestor dificultăți, Camera de Agricultură din Saxonia Inferioară (LWK) a propus mai multe măsuri, printre care tehnologii moderne de recoltare și metode inovatoare de producție. Printre exemple se numără echipamentele de ajutor pentru recoltarea sparanghelului și cultivarea căpșunelor pe paturi ridicate, menite să ușureze munca manuală.

Cu toate acestea, astfel de soluții presupun costuri ridicate și sunt viabile în principal pentru fermele de mari dimensiuni. În plus, folosirea recoltatoarelor automate pentru sparanghel poate compromite calitatea produsului, ceea ce ar putea afecta negativ veniturile fermierilor.

Inițiative guvernamentale pentru soluționarea penuriei de muncitori

Într-o încercare de a aborda penuria de muncitori, guvernul statului Saxonia Inferioară a anunțat în martie 2025 înființarea unui centru central de plasare a muncitorilor calificați. Această inițiativă își propune să eficientizeze recrutarea muncitorilor străini în diferite sectoare, inclusiv agricultură, prin reducerea obstacolelor birocratice și accelerarea acordării permiselor de muncă.

Fermierii din Saxonia Inferioară, care depind de forța de muncă sezonieră, se confruntă cu o serie de provocări complexe: majorarea salariilor, reducerea numărului de muncitori disponibili, creșterea cerințelor birocratice și intensificarea concurenței. Pentru a garanta producția internă pe termen lung, sunt necesare măsuri politice specifice care să ofere soluții concrete fermierilor și să asigure, în același timp, condiții de muncă echitabile pentru lucrătorii sezonieri.

Căpșunele, mai scumpe cu 10-15% în 2025

În domeniul cultivării căpșunelor, sezonul este pe cale să înceapă, primele fructe urmând a fi gata aproximativ cu patru săptămâni mai devreme decât cele cultivate în aer liber. Un fermier bio din Neuenstadt am Kocher, Marcus Fischer, estimează că în acest an clienții vor plăti cu aproximativ 10% până la 15% mai mult pentru căpșune comparativ cu anul trecut, deși nu poate preciza încă prețurile exacte.

Andreas Frank, un alt fermier organic din Weinsberg-Gellmersbach, subliniază avantajele recoltării timpurii, care nu doar că îmbunătățește calitatea și gustul căpșunilor, dar le protejează și de condițiile meteorologice nefavorabile. Plantele sale sunt protejate de tuneluri de folie, care le apără atât de ploaie, cât și de „mucegaiul cenușiu” cauzat de ciuperca Botrytis cinerea, ce poate deteriora fructele.

În ciuda provocărilor impuse de creșterea costurilor cu forța de muncă, Frank rămâne optimist în privința sezonului viitor. El este încrezător că, în ciuda provocărilor, consumatorii vor considera prețurile căpșunelor germane rezonabile și așteaptă cu entuziasm începutul recoltării. 

Pe măsură ce sezonul căpșunelor se apropie, Asociația Fructelor și Legumelor din Baden-Württemberg și-a exprimat o perspectivă pozitivă, remarcând că frigul din iarnă și umiditatea suficientă a solului oferă condiții excelente pentru creștere. Anul trecut s-au obținut recolte medii, dar veniturile au scăzut semnificativ, însă metodele de cultivare protejate au avut un impact favorabil.

Cu sezonul căpșunelor la orizont, fermierii se pregătesc pentru ceea ce ar putea fi un timp provocator, dar și plin de recompense, pe măsură ce se adaptează la creșterea costurilor și încearcă să livreze produse de calitate consumatorilor.

Citește și: Remedii naturale pentru dinți mai albi. Trucuri la îndemâna tuturor

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News