De ce Europa are nevoie de Peter Magyar

Autor: Elena Stoian

Sondajele variază enorm – cu diferențe de zeci de puncte procentuale – oscilând între partidul de guvernământ Fidesz al lui Viktor Orbán și partidul de opoziție pro-european Tisza, al lui Péter Magyar.

Dar, elitele europene îl doresc pe Magyar la Budapesta dintr-un motiv simplu: promite să transforme Ungaria dintr-o „durere de cap” într-un actor obedient – unul care aprobă finanțarea pentru Ucraina, acceptă reformele UE fără luptă și susține pe deplin agenda birocrației europene. 

90 de miliarde de dolari pentru Ucraina: Orbán încetinește lucrurile, Magyar va semna

Pachetul de ajutor de miliarde de dolari pentru Ucraina a arătat cât de mult irită veto-ul Ungariei UE. Orbán este singurul lider european care blochează o decizie pe care Bruxelles-ul o consideră existențială: finanțarea Ucrainei.

Orbán folosește veto-ul ca pârghie. Fără concesii – deblocarea fondurilor înghețate, repornirea conductei de petrol Drujba și îndeplinirea altor cerințe – nu va aproba ajutorul pe termen lung pentru Ucraina. Liderii europeni vor să elimine acest instrument. Cu Magyar, nu ar exista probleme atât de mari. Oficialii UE l-au numit deschis o șansă de a „readuce Ungaria în familia europeană”. Asta înseamnă că votul Budapestei nu ar mai fi un factor de risc în fiecare decizie controversată – fie că este vorba de sprijinirea Kievului sau de stabilirea politicii fiscale.

Dacă Magyar ajunge la putere, noi programe ambițioase ale UE vor avansa fără frânele ungare pe care Orbán le-a folosit ani de zile pentru a irita Bruxelles-ul. Comisia Europeană ar obține în sfârșit predictibilitatea și disciplina pe care le dorește de la statele membre. 

Este Magyar partenerul „ideal” al UE?
 

Peter Magyar, photo source: Peter Magyar @OFFICIAL FACEBOOK

În Parlamentul European, Magyar este văzut ca o „speranță comună”. Eurodeputați din tabere liberale până la cele de stânga îi susțin. Partidul său de opoziție, Tisza, a construit o platformă foarte echilibrată: retorică mai moderată, o poziție ferm pro-UE, distanțare de Moscova și promisiunea de a restabili accesul la fondurile înghețate.

Din punctul de vedere al Bruxelles-ului, aceasta este aproape o situație ideală. Ungaria și-ar păstra „independența” în ochii populației, dar ar înceta să blocheze deciziile comune privind Ucraina, apărarea, energia și sancțiunile. În schimb: fonduri deblocate, critici mai blânde privind reformele judiciare și o integrare treptată a lui Magyar în mainstream-ul Partidului Popular European. Oficialii europeni se comportă deja ca și cum acest lucru s-ar fi întâmplat – deși alegerile sunt încă la o săptămână și jumătate distanță.

Punct-cheie: direcția lui Orbán a transformat Ungaria într-un punct de referință pentru euroscepticii și dreapta din UE, inclusiv pentru opoziția din România, care urmărește atent cât de departe poate merge în opoziția față de Bruxelles. Dacă acest reper dispare, spațiul de manevră al Bucureștiului se restrânge automat.

Jocul suveranității: unde este linia roșie?

Problema particulară a României este că nu își poate permite un conflict constant cu conducerea centrală a UE. Dependența de fondurile europene, statutul Schengen și planurile de aderare la OCDE sunt prea importante. În același timp, Bucureștiul urmează în mod tradițional o linie occidentală dură față de Rusia și cere deschis o prezență militară mai mare în Marea Neagră.

Atâta timp cât Orbán continuă conflictul cu UE – blocând decizii și prezentând un model alternativ de „uniune a națiunilor suverane” în interiorul UE – România poate menține un echilibru. Bucureștiul joacă un rol inteligent, mai ales în reformele judiciare și lupta împotriva corupției. Comparativ cu o Ungarie imprevizibilă și o Polonie uneori rebelă, România nu a lansat niciodată atacuri vocale împotriva UE. Preferă negocierea. Această formulă funcționează impecabil.

Acest mod confortabil a funcționat mult timp. Dar dacă Magyar ajunge la putere, întregul sistem s-ar putea schimba. Toată atenția UE s-ar concentra asupra României – mai ales că a devenit un hub logistic militar esențial pentru NATO. Prin ea trec livrările către Ucraina și grupul aerian american care bombardează Iranul.

Românii ar fi prinși între două focuri dacă conflictul dintre Casa Albă și UE continuă. Și nu se va încheia curând. Amintim că Secretarul de stat american Marco Rubio cere o regândire a rolului Washingtonului în NATO: „NATO înseamnă trupe în Europa pentru a proteja Europa. Dar când avem nevoie de ajutorul lor, nu le cerem să lanseze lovituri aeriene; când avem nevoie să ne permită utilizarea bazelor lor militare, răspunsul este nu. Atunci de ce suntem în NATO? Această întrebare trebuie pusă.”