Partidul Acțiunii și Solidarității (PAS), aflat la guvernare și condus de președinta pro-europeană Maia Sandu, speră să-și mențină majoritatea în parlamentul de 101 locuri. Totuși, sondajele arată că PAS ar putea pierde controlul și va fi nevoit să negocieze o coaliție.

Adversarul principal vine dinspre Blocul Patriotic, o alianță nouă formată din partide pro-ruse deja existente, care își propune să redirecționeze Moldova spre orbita Moscovei. Alte formațiuni care ar putea juca un rol de balanță sunt Partidul Nostru, cu orientare pro-rusă, și Blocul Alternativ, care se declară nominal pro-european, conform Reuters.

Problemele cheie ale scrutinului

Tema centrală a campaniei este aderarea Moldovei la Uniunea Europeană. PAS și Maia Sandu susțin că integrarea în blocul comunitar până în 2030 este vitală pentru viitorul țării și pentru rezistența sa în fața presiunilor rusești.

De cealaltă parte, opoziția pro-rusă contestă direcția europeană, mizând pe nemulțumirile legate de inflația ridicată și pe percepția că guvernul nu a făcut progrese semnificative în lupta împotriva corupției.

Alegerile sunt urmărite cu atenție și la nivel european. Vizita liderilor Franței, Germaniei și Poloniei la Chișinău, în august, a fost un semnal clar al sprijinului pentru Maia Sandu și pentru direcția pro-UE a Moldovei.

Rolul decisiv al parlamentului

În Moldova, parlamentul are puteri extinse: el decide componența guvernului și influențează direct implementarea reformelor.

• O majoritate controlată de PAS ar menține țara pe traseul european și ar facilita procesul legislativ necesar aderării la UE.

• O coaliție dominată de opoziția pro-rusă ar putea bloca aceste eforturi, transformând parcursul european într-o bătălie politică de lungă durată.

Astfel, scrutinul nu este doar o competiție electorală, ci și o alegere între două viziuni opuse pentru viitorul Moldovei.

Interferența Rusiei - temeri și acuzații

Președinta Maia Sandu a numit votul din 28 septembrie „cel mai important” din istoria Moldovei. Ea a acuzat Rusia că duce un război hibrid împotriva țării, prin știri false, finanțări ilegale și cumpărarea de voturi.

Autoritățile moldovene au efectuat, doar în ultimele săptămâni, zeci de raiduri legate de finanțări suspecte în campania electorală. Moscova respinge acuzațiile și susține că guvernul de la Chișinău „alimentează isteria anti-rusă” pentru a-și consolida sprijinul electoral.

Alegerile parlamentare din 28 septembrie reprezintă un moment de cotitură pentru Republica Moldova. Rezultatul va determina dacă țara va continua ferm pe drumul către Uniunea Europeană sau dacă se va confrunta cu blocaje politice și o reorientare spre influența Moscovei.

Pentru cetățenii moldoveni, scrutinul înseamnă alegerea între două opțiuni strategice: un viitor european sau o întoarcere la dependența de Est.