Un nou raport privind salariile și inegalitatea ridică întrebări despre legătura dintre avere și bunăstare. În timp ce Elon Musk ar putea deveni primul trilionar din lume, cercetările arată că fericirea nu...

În următorul deceniu, Elon Musk ar putea deveni primul trilionar al planetei. Consiliul de administrație al Tesla a propus un plan de compensare estimat la un trilion de dolari americani (1,5 trilioane de dolari australieni), condiționat de îndeplinirea unor obiective ambițioase de creștere, conform Reuters.

În contrast, în Australia, câștigurile directorilor executivi par mai „modeste”, dar totuși controversate. Vineri s-a raportat că Jayne Hrdlicka, directorul executiv al Virgin, va primi aproape 50 de milioane de dolari în acțiuni și beneficii la finalul mandatului său.

Percepțiile publicului și realitatea par să meargă în direcții opuse. Cercetările din SUA arată că oamenii cred că un CEO câștigă de aproximativ de zece ori mai mult decât un angajat obișnuit și consideră echitabilă o diferență de cinci ori. În realitate, discrepanța este uriașă: de 265 până la 300 de ori mai mult.

Situația nu este diferită în Australia. Aici, oamenii consideră că directorii câștigă de șapte ori mai mult, preferând un raport de doar trei ori. Realitatea? Directorii executivi ai celor mai mari 100 de companii au încasat de 55 de ori mai mult decât angajații în ultimul an financiar.

Cât de mulți bani sunt „suficienți”?

Întrebarea este una veche. Încă din Antichitate, Aristotel vorbea despre eudaimonia - „a trăi bine” - subliniind că adevărata împlinire vine din cultivarea caracterului și nu din acumularea excesivă de bunuri.

Un studiu american din 2010 a estimat pragul fericirii la 75.000 de dolari americani pe an, echivalentul a aproximativ 111.000 de dolari astăzi. Alte cercetări sugerează că bunăstarea poate crește și peste acest nivel, însă câștigurile emoționale devin marginale: diferența dintre 1 și 10 milioane de dolari nu se compară cu saltul de la sărăcie la clasa de mijloc.

Un studiu din 2022, desfășurat în Brazilia, Indonezia, Kenya, Australia, Canada, SUA și Marea Britanie, a oferit participanților câte 10.000 de dolari. Rezultatele au arătat că persoanele din țările cu venituri mici și medii au resimțit o creștere a fericirii de trei ori mai mare decât cele din țările bogate.

Mai mult, participanții au dăruit peste două treimi din bani familiei, prietenilor sau organizațiilor caritabile, confirmând că generozitatea și conexiunile sociale contribuie puternic la bunăstare.

Psihologii avertizează asupra „benzii de alergare hedoniste”: odată atins un nivel de trai mai înalt, oamenii se obișnuiesc cu el și caută mereu mai mult. În schimb, cercetările de la Harvard, desfășurate timp de opt decenii, au concluzionat că relațiile sănătoase și de durată reprezintă cel mai important predictor al fericirii și sănătății.

Experiențele, timpul liber și investițiile în oameni apropiați au un impact mai durabil decât acumularea de bunuri. Astfel, „bogăția de timp” și cheltuielile pe experiențe aduc beneficii mai mari decât achizițiile materiale.

Inegalitatea și riscurile sociale

În Australia, datele arată că cei mai bogați 20% dețin 62% din avuția națională, iar decalajul este în creștere. Cercetările internaționale arată că o astfel de polarizare alimentează probleme sociale precum criminalitatea, consumul de droguri, obezitatea și scăderea încrederii între oameni.

Ironia? Cei care acumulează cea mai mare avere nu sunt neapărat mai fericiți. Studiile confirmă că, dincolo de un prag de confort financiar, fericirea se leagă mai degrabă de sens, relații și echilibru între muncă și viața personală, decât de contul din bancă.

Google News icon Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News