€ 5.0920 →
|
$ 4.3641 →
|
FOTO: Pexels
Mulți oameni se îngrijorează că au insomnie după doar câteva nopți agitate, însă specialiștii atrag atenția că nu orice problemă de somn înseamnă automat această tulburare. În realitate, există mai...
Insomnia este adesea confundată cu problemele ocazionale de somn. Medicii definesc „tulburarea de insomnie” drept o dificultate persistentă de a adormi sau de a menține somnul, care apare de cel puțin trei ori pe săptămână, timp de cel puțin trei luni. Mai mult, aceste probleme trebuie să afecteze semnificativ funcționarea pe timpul zilei, de la energie și concentrare, până la dispoziție și bunăstare, conform Reuters.
Unul dintre cele mai frecvente motive pentru care nu ar trebui să ne alarmăm este faptul că dificultățile de somn apar adesea doar pe perioade scurte.
Aproximativ o treime dintre adulți experimentează „insomnie acută” într-un an, cauzată de stres, boli sau schimbări majore în viață. De cele mai multe ori, somnul revine la normal după câteva săptămâni.
Unele persoane dorm prost, dar reușesc să funcționeze bine a doua zi. Această situație, întâlnită adesea și la vârstnici, nu se încadrează în diagnosticul de insomnie.
În schimb, tulburarea reală se manifestă prin oboseală accentuată, lipsă de concentrare, iritabilitate și scăderea calității vieții.
Programul încărcat, munca în ture, responsabilitățile familiale sau chiar vecinii zgomotoși pot limita „oportunitatea de somn”. În aceste cazuri, problema nu este insomnia, ci pur și simplu faptul că persoana nu își acordă suficiente ore de odihnă.
Specialiștii recomandă ca un adult să își rezerve cel puțin opt ore pe noapte pentru relaxare și somn efectiv.
Multe alte afecțiuni pot imita insomnia. Apneea obstructivă de somn determină opriri repetate ale respirației, ducând la treziri frecvente. Sindromul picioarelor neliniștite provoacă senzații inconfortabile și nevoia de mișcare, împiedicând adormirea.
Problemele de ritm circadian, cum ar fi programul de „bufniță de noapte”, pot provoca la rândul lor dificultăți de somn.
Cofeina, nicotina și alcoolul sunt factori bine-cunoscuți care afectează calitatea somnului. În plus, anumite medicamente , precum stimulentele pentru ADHD sau beta-blocantele, pot interfera cu procesul de adormire sau menținere a somnului.
În aceste situații, nu este vorba despre insomnie propriu-zisă, ci despre un efect secundar al substanțelor consumate.
Dacă lipsa somnului devine frecventă, durează mai multe luni și produce anxietate și oboseală, este indicat să consulți medicul de familie sau un specialist în somn. Terapia cognitiv-comportamentală pentru insomnie (CBT-I) este considerată cel mai eficient tratament, având rezultate mai bune și mai durabile decât medicamentele.
Până să ajungi la un specialist, există câteva sfaturi utile:
menține o oră fixă de trezire, inclusiv după nopți proaste;
evită să stai în pat îngrijorându-te dacă nu poți adormi;
expune-te la lumina naturală dimineața pentru a regla ceasul biologic;
oferă-ți suficient timp pentru somn, dar fără să exagerezi.
Nu orice noapte albă înseamnă insomnie. Problemele de somn au cauze diverse, iar diagnosticul corect poate fi stabilit doar de un specialist. În loc să ne panicăm, este important să fim atenți la durata, frecvența și impactul lipsei de somn asupra vieții de zi cu zi.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
