Călin Georgescu a fost trimis în judecată marți de Parchetul General pentru complicitate la tentativă la comiterea unor acțiuni împotriva ordinii constituționale și comunicarea de informații false, în formă continuată (două acte materiale).

În același dosar a fost trimis în judecată Horațiu Potra și 20 de mercenari din gruparea sa.

Procurorii susțin că mercenarii lui Potra urmăreau să se infiltreze în protestele organizate imediat după anularea alegerilor prezidențiale din decembrie 2024, pentru a crea haos.

Planul de acțiune ar fi fost pus la punct de Călin Georgescu și apropiații săi în cadrul întâlnirii clandestine care a avut loc la ferma din Ciolpani, imediat după anularea alegerilor prezidențiale.

Întrebat dacă îi mai este teamă de Putiniști, Mugur Ciuvică a zis: „Sper ca Putiniștii să ajungă la pușcărie pentru acolo le este locul. Aici nu este vorba de teamă sau de neteamă. Problema este că reprezintă un pericol pentru orice urmă de normalitate din România. Putiniștii, la pușcărie! Aceasta este o regulă care ar trebui respectată. Spre surprinderea mea, în sensul că nu mă așteptam la ceva atât de bun, domnul Florența chiar a venit cu un rechizitoriu interesant. În plus, și prezentarea rechizitoriului pe care a făcut-o a fost impecabilă. S-a întâmplat așa cum a zis. A bubuit în noiembrie în România.

E o chestie care, până la urmă, a devenit clasică. Prima dată, manevra a fost la nivel mare. A fost făcută la BREXIT. Manevra este destul de simplă: Urmăreşti, pe Internet, nemulţumirile oamenilor. Este ceva ușor de făcut. Ştiţi că oamenii sunt, în general, nemulţumiţi pe diverse categorii. Şi îi laşi pe fiecare în categoria lui. Așa s-a întâmplat și în România.

În România i-au găsit pe ultra-bisericoşi, pe nostalgicii comunişti, pe cei care refac ideologii legionare, pe săraci. Săracii chiar au motive să fie nemulţumiţi, tocmai pentru că sunt săraci. I-au găsit pe diasporezi, cei care sunt nemulţumiţi, cei care nu au reuşit să facă ceva treabă acolo şi au rămas marginalizaţi prin Occident.

Un an, doi, trei, i-au pompat pe fiecare în parte pe nemulţumirea lor, fără să îi amestece. Mai sunt şi antivacciniştii, mare categorie de nemulțumiți în România... I-au pompat mult timp, fiecare pe nemulţumirea lor, şi s-au creat câteva bule.

După care, brusc, şi asta explică foarte bine domnul Florenţa în ce a prezentat marţi: La un moment dat, cu 2-3 luni înainte de alegeri, au identificat vinovaţii pentru toate nemulţumirile, mai precis, în cazul nostru, clasa politică şi UE, Occidentul putred care ne-a furat averile și ne-a lăsat săraci, în cazul nostru, şi au venit cu soluţia. La BREXIT soluţia a fost BREXIT, iar la noi era dileala aceasta de coadă de topor rusească, Călin Georgescu. Pe care l-au luat şi l-au pus la fiecare categorie în parte. Şi au spus că el e omul care rezolvă problema ta, dacă aveai probleme cu vaccinul, îți rezolva problema cu vaccinul și tot așa”, a zis Mugur Ciuvică la DC News, în emisiunea Miercurea Neagră.

Procurorul general Alex Florența a explicat modurile prin care s-au derulat atacuri hibride asupra țării noastre, de care s-ar fi folosit și fostul candidat la alegerile prezidențiale Călin Georgescu, arătând că România a fost ținta predilectă a unor astfel de campanii ample în contextul scrutinelor din anul 2024, „actorii ostili urmărind modelarea continuă a opiniei publice”.

„Din anchetele derulate la nivelul Parchetului General se poate desprinde în acest moment concluzia (...) că România a fost ținta predilectă a unor campanii ample hibride, în contextul scrutinelor electorale din anul 2024, actorii ostili urmărind modelarea continuă a opiniei publice, destabilizarea capacității de decizie a autorităților și diluarea gradului de coeziune la nivelul populației. Campania lansată în spațiul românesc s-a manifestat prin atacuri cibernetice, măsuri de destabilizare a ordinii publice, cât și prin campanii de micro-targetare a populației, dezinformare și influențarea electoratului”, a declarat Alex Florența, în cadrul unei conferințe de presă în care prezentat concluziile anchetelor efectuate la nivelul Parchetului General în ultimele luni privind modurile în care s-au derulat evenimentele din toamna anului 2024 din preajma scrutinului pentru alegerea președintelui țării.

Potrivit acestuia, atacurile hibride au exploatat vulnerabilitățile audiențelor naționale atât prin utilizarea versatilă a platformelor sociale, cât și prin tehnici de inginerie socială care au vizat segmentarea populației.

„S-a evidențiat caracterul ofensiv al agresiunilor hibride ce au vizat România, care au exploatat, pe de o parte, vulnerabilitățile audiențelor naționale, atât prin utilizarea versatilă a platformelor sociale, respectiv prin eludarea politicilor prezente la nivelul acestora privind modul de promovare a persoanelor din spectrul politic, cât și prin tehnici de inginerie socială care au vizat segmentarea populației, în vederea livrării ulterioare a unor mesaje personalizate către audiențe deja receptive, rezultatul scontat fiind deturnarea derulării optime a procesului electoral. Este esențial să înțelegem în acest context modul în care s-a derulat și se derulează în continuare războiul hibrid care afectează România de ceva timp”, a subliniat Florența.

Procurorul general a explicat că războiul hibrid din prezent, prin comparație cu războiul tradițional, este 'mult mai insidios, mult mai perfid', dar cu rezultate mult mai ample de influențare a modului de derulare a vieții sociale-economice a unui stat.

„Pentru că este un termen foarte uzitat în spațiul public, dar insuficient explicat pentru a fi înțeles pe deplin, lucrurile care trebuie transmise opiniei publice, care asociază, probabil, cel mai adesea, termenul de război hibrid în general doar unei idei de dezinformare, sunt că războiul hibrid în momentul de față, prin comparație cu războiul tradițional, cel care este mult mai evident, mai transparent prin prisma rezultatelor materiale pe care le produce, este mult mai insidios, mult mai perfid, dar cu rezultate de influențare a modului de derulare a vieții sociale-economice a unui stat mult mai ample, pentru că el presupune folosirea în paralel, împreună sau separat, dar în mod clar coordonat a mai multor tipuri de instrumente care vizează un stat - fie că vorbim de diferite instrumente economice, administrative, de atacuri cibernetice, acțiuni secrete destabilizatoare pentru ordinea publică a statului respectiv, subversiune politică și, desigur, dezinformarea și propaganda”, a arătat Alex Florența.

Conform procurorul general, în 2024, s-au lansat mai mult de 85.000 de atacuri cibernetice asupra infrastructurii electorale.

„Să nu uităm că în 2024 atacurile cibernetice rusești s-au intensificat asupra instituțiilor și companiilor românești. (...) Cu referire strictă la procesul electoral derulat anul trecut trebuie să avem în vedere că s-au derulat mai mult de 85.000 de atacuri cibernetice lansate asupra infrastructurii electorale, care au urmărit obținerea unor credențiale, în special din partea autorității electorale centrale și a Biroului Electoral Central, (...) multe dintre acestea fiind ulterior diseminate în grupuri de Telegram din infrastructura rusească”, a explicat Florența.

Întrebat dacă fostul candidat la alegerile prezidențiale Călin Georgescu a beneficiat de campaniile hibrid, Alex Florența a răspuns afirmativ.

„Da, clar, beneficiarul acestei campanii de influențare, de dezinformare și de creare artificială a unui trend în viralizarea mesajelor candidatului independent a fost făcută cu certitudine în sprijinul acestuia”, a indicat procurorul general.