Cele mai bogate țări ale UE se întâlnesc în secret la Viena, în timp ce discuțiile pe buget devin tot mai încordate.
Țările din nordul Europei se reunesc joi la Viena pentru a forma un front comun înaintea a doi ani de negocieri dure privind următorul buget pe șapte ani al Uniunii Europene, scrie Politico.
Este pentru prima dată când oficiali de rang înalt din statele mai bogate ale UE, inclusiv Franța, Germania și țările nordice, se adună în aceeași sală pentru a construi o strategie legată de controversata propunere a Comisiei Europene privind bugetul de 1,816 trilioane de euro.
Scopul este crearea unui bloc înaintea negocierilor cu țări precum Polonia, Spania și Italia, care susțin cheltuieli mai mari, în special pentru agricultură și finanțarea regiunilor mai sărace.
De la prezentarea bugetului pe 16 iulie, oficialii au avut suficient timp doar să răsfoiască cele câteva sute de pagini și să înceapă să calculeze cât câștigă și cât pierd din noul plan de cheltuieli al Comisiei.
Negocierile oficiale pe buget abia au început, dar, în culise, funcționari din țările cu interese comune deja fac planuri. Miniștrii nu vor participa la întâlnirea de la Viena, dar vor discuta bugetul abia în octombrie, la nivelul UE.
În fiecare rundă de negocieri bugetare, țările cu interese similare se grupează pentru a dezvolta linii comune de atac, organizează întâlniri colective cu Comisia și își împart sarcinile practice, cum ar fi testarea formulelor de alocare a banilor.
Obiectivul final este depășirea taberei rivale, câștigarea negocierilor și orientarea uriașului buget al UE către propriile priorități.
„În termeni fotbalistici, aceasta e o fază fixă. E ceva normal”, a declarat pentru Politico europarlamentarul polonez Janusz Lewandowski, care a fost comisar european pentru buget între 2010 și 2014.
În loc ca fiecare să lupte pe cont propriu, cele 27 de state ale UE se adună în două tabere mari.
Pe de o parte, „plătitorii neți”, țări prospere, de la Suedia până la Franța, care contribuie mai mult decât primesc din bugetul UE și care, în general, sunt favorabili unui buget mai restrâns.
Tabăra rivală, cunoscută drept Prietenii Coeziunii, este o alianță largă a țărilor din sudul și estul Europei, inclusiv Italia, Spania și Polonia, care vor un buget mai mare, mai ales pentru „fondurile de coeziune” ce sprijină regiunile mai sărace ale blocului comunitar.
„Ca multe alte lucruri din lume, CFM [Cadrul Financiar Multianual, bugetul pe termen lung al UE] nu este definit de economie, ci de istorie”, a declarat Stefan Imhof, secretar general în Ministerul Federal de Finanțe al Austriei, la un eveniment organizat luna aceasta.
Există, desigur, diferențe evidente în interiorul fiecărei tabere. De exemplu, Franța și Țările de Jos, ambele plătitoare, au agende complet diferite pe subiecte precum datoria comună la nivel european. Paris o sprijină, în timp ce Haga o respinge.
Pe tema subvențiilor agricole, Franța este mai apropiată de Polonia, mare susținătoare a cheltuielilor, decât de membrii propriului „club”.
Însă țările încearcă să rezolve aceste diferențe în interiorul grupurilor lor, unde stabilesc poziții-cheie, precum dimensiunea totală a bugetului.
Întâlnirea de joi de la Viena va fi condusă de cele două mari puteri ale UE.
„La final, Franța și Germania stabilesc cifra, iar noi, ceilalți, le urmăm”, a spus un diplomat al UE dintr-o țară contributoare netă, care cunoaște discuțiile și care a dorit să rămână anonim.
În cealaltă tabără, Polonia joacă de obicei rolul principal, fiind țara care primește cei mai mulți bani din bugetul UE.
Totuși, parteneriatul său de decenii cu Ungaria, cu care împărtășea interese-cheie, a fost slăbit de ruptura cu premierul Viktor Orbán, al cărui derapaj democratic de acasă a determinat Comisia să blocheze miliarde în finanțare.
Această situație a deschis ușa țărilor mediteraneene, care susțin, de asemenea, finanțări generoase pentru regiunile mai sărace, să joace un rol mai puternic de coordonare în interiorul coaliției.
Pe 1 septembrie, Malta a prezidat o reuniune a experților bugetari din grupul Prietenii Coeziunii, care a pregătit terenul pentru prima întâlnire tehnică între cele 27 de state ale UE, desfășurată a doua zi.
Negociatorii experimentați susțin că deciziile importante se iau în astfel de reuniuni restrânse. În martie trecut, plătitorii neți au convenit să aloce 175 de miliarde de euro programului de cercetare Horizon, decizie confirmată ulterior de Comisie, în cadrul unei întâlniri informale la Helsinki, potrivit diplomatului european.
Rămasă momentan pe margine, Comisia va face lobby pe lângă guvernele naționale pentru ca acestea să rămână cât mai aproape de propunerea sa inițială în timpul negocierilor cu Consiliul și Parlamentul.
În lunile următoare, comisarul pentru buget, Piotr Serafin, fost ambasador al Poloniei la UE, care cunoaște Consiliul „ca pe propria palmă”, va media discuțiile dintre plătitorii neți și Prietenii Coeziunii.
Prins între cele două tabere aflate în conflict, comisarul „poate vedea toate cărțile de pe masă”, a spus un oficial al Comisiei.
Negociator cu experiență, Lewandowski a declarat că misiunea comisarului este să „divide et impera [împarte și stăpânește], și nu să consolideze blocurile” în Consiliu.
Sfaturile lui Lewandowski pentru Serafin, care i-a fost asistent în perioada când a fost comisar, sunt să „abordeze țările una câte una … mai degrabă decât să confrunte două blocuri mari”, deoarece asta slăbește puterea statelor membre în raport cu Comisia.
Cu certuri aprinse și dramatice la orizont, există totuși câteva certitudini pentru negociatori.
„Această propunere a Comisiei nu va fi cea asupra căreia vom ajunge la acord în final, toată lumea va trebui să facă compromisuri … [Dar] mereu s-a ajuns la un acord, și și de această dată vom reuși să obținem unul”, a spus Imhof.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News