Longevitatea nu depinde doar de gene, ci și de obiceiurile alimentare. Valter Longo, specialist în încetinirea procesului de îmbătrânire, susține că modul în care mănânci, dar și momentele în care alegi să...

Expertul evidențiază importanța carbohidraților pentru longevitate. El recomandă ca 80% din alimentație să fie formată din cereale integrale, nuci, semințe, leguminoase, fructe proaspete și ulei de măsline, iar după 60 de ani să crească aportul de proteine pentru a preveni pierderea masei musculare. În plus, postul intermitent de 12 ore, sau dietele care îl imită, stimulează regenerarea celulară și autofagia, ceea ce contribuie la sănătatea organismului, dar necesită supraveghere medicală, potrivit 20minutos.es.

2. Sursa foto... (post-intermitent-fasting_53567100.jpg)

Sursa foto: https://www.freepik.com/, @ArtesiaID

De ce să optezi pentru post intermitent

Postul intermitent, o practică care constă în alternarea perioadelor de alimentație cu cele de abstinență, câștigă tot mai multă popularitate în întreaga lume. Mai mult decât o metodă de control al greutății, studiile recente sugerează că această abordare poate aduce numeroase beneficii pentru sănătate, de la reglarea metabolismului la protejarea creierului.

Una dintre cele mai vizibile efecte ale postului intermitent este pierderea în greutate. Pauzele regulate între mese contribuie la reducerea nivelului de insulină, hormonul care favorizează depozitarea grăsimii, și stimulează arderea grăsimilor. În plus, prin limitarea intervalului de alimentație, se reduce natural aportul caloric, fără a fi nevoie de diete restrictive complicate.

Pe lângă controlul greutății, postul intermitent sprijină reglarea glicemiei. Prin reducerea perioadelor de consum alimentar, organismul devine mai eficient în procesarea zahărului din sânge, ceea ce poate diminua riscul de diabet tip 2. De asemenea, stabilizarea nivelului de glucoză oferă mai multă energie și ajută la prevenirea fluctuațiilor bruște de dispoziție.

Beneficiile postului intermitent se extind și asupra sistemului cardiovascular. Cercetările arată că această practică poate contribui la scăderea tensiunii arteriale, la reducerea colesterolului „rău” (LDL) și a trigliceridelor. Prin diminuarea inflamației și a stresului oxidativ, se protejează vasele de sânge și se susține sănătatea inimii pe termen lung.

Postul intermitent nu influențează doar corpul, ci și mintea. Studiile indică faptul că pauzele dintre mese pot stimula producția factorului neurotrofic derivat din creier (BDNF), esențial pentru sănătatea neuronilor. Acest mecanism poate sprijini memoria și concentrarea și, pe termen lung, poate contribui la reducerea riscului de boli neurodegenerative precum Alzheimer.

Un alt efect fascinant al postului intermitent este declanșarea procesului de autofagie - mecanismul prin care celulele elimină componentele deteriorate și se regenerează. Acest proces, asociat cu prelungirea duratei de viață în studiile pe animale, oferă perspective interesante privind menținerea sănătății și prevenirea îmbătrânirii premature.

Pauzele dintre mese permit sistemului digestiv să se odihnească, favorizează o digestie mai bună și reduc senzația de balonare sau disconfort gastrointestinal. Pentru cei care suferă de probleme digestive ușoare, postul intermitent poate fi o modalitate naturală de a restabili echilibrul intestinal.

Postul intermitent nu este însă o practică universală. Persoanele cu diabet, femeile însărcinate sau care alăptează, precum și cele cu tulburări alimentare trebuie să fie prudente și să se consulte cu un medic înainte de a adopta această abordare. Pentru restul, alternarea conștientă între perioadele de masă și cele de post poate fi mai mult decât o strategie de slăbit - poate deveni un aliat pentru o viață mai sănătoasă și mai echilibrată.

Google News icon Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News