Schema a fost aprobată în cadrul Cadrului temporar de ajutor de stat. Măsura are ca scop abordarea nevoilor de lichiditate ale beneficiarilor eligibili prin stimularea investiţiilor în zonele urbane, pentru atingerea unor obiective precum digitalizarea activităţii, alinierea sau îmbunătăţirea standardelor de mediu sau creşterea capacităţii de producţie.
Sprijinul public va lua forma unei garanţii care se acordă la împrumuturi pentru investiţii
În cadrul schemei, sprijinul public va lua forma unei garanţii care se acordă la împrumuturi pentru investiţii, cât şi la împrumuturi pentru capitalul de lucru, acoperind până la 90% din creditele acordate de instituţiile de credit, şi subvenţii directe.
Valoarea nominală totală a garanţiilor va fi de aproximativ 303 milioane de euro, în timp ce bugetul total alocat pentru granturi directe va fi de aproximativ 54 milioane de euro. Granturile directe vor acoperi anumite comisioane aferente garanţiei de stat, o parte din dobânda împrumuturilor şi o cotă de maximum 10% din împrumut.
Comisia a constatat că schema românească este în conformitate cu condiţiile stabilite în Cadrul temporar.
În special, atunci când este vorba de ajutor sub formă de garanţii pentru împrumuturi, garanţia se referă atât la împrumuturi pentru investiţii, cât şi la împrumuturi pentru capitalul de lucru, durata maximă a unei garanţii este de şase ani, şi primele de garanţie respectă nivelurile minime stabilite în cadrul temporar.
Ajutorul nu va depăşi 2,3 milioane de euro per beneficiar
În privinţa sumelor limitate de ajutor sub formă de granturi directe, ajutorul nu va depăşi 2,3 milioane de euro per beneficiar. În cadrul ambelor măsuri, ajutorul va fi acordat până la 30 iunie 2022.
Comisia a concluzionat că măsura este necesară, adecvată şi proporţională pentru a remedia o tulburare gravă a economiei unui stat membru, în conformitate cu articolul 107 alineatul (3) litera (b) din TFUE şi cu condiţiile stabilite în cadrul temporar.
Comisia Europeană a aprobat o altă schemă românească de 606 milioane de euro
Comisia Europeană a aprobat o schemă românească de 606 milioane de euro, pentru a sprijini companiile din anumite sectoare din zonele mici urbane şi rurale, în contextul pandemiei de coronavirus, se arată într-un comunicat de presă al Executivului comunitar.
Schema a fost aprobată în conformitate cu Cadrul temporar de ajutor de stat.
Măsura va fi deschisă companiilor active de toate mărimile, printre altele, în sectoarele agriculturii, pescuitului, acvaculturii şi industriei alimentare. În cadrul schemei, sprijinul public va lua forma subvenţiilor directe şi garanţii la împrumuturi. Beneficiarii eligibili vor avea dreptul de a primi garanţii care acoperă până la 90% din valoarea creditului pentru realizarea investiţiilor şi activităţile lor curente, şi subvenţii directe care acoperă, printre altele, valoarea integrală a riscului şi comisioanele de administrare şi dobânzile aplicabile. Măsura vizează atenuarea deficitului de lichidităţi cu care se confruntă beneficiarii şi soluţionarea unei părţi din pierderile suferite din cauza pandemiei de coronavirus şi a măsurilor restrictive pe care autorităţile române au trebuit să le implementeze pentru a limita răspândirea virusului.
Comisia a constatat că schema românească este în conformitate cu condiţiile Cadrului temporar. În special, atunci când este vorba de ajutor sub formă de garanţii pentru împrumuturi, garanţia se referă atât la împrumuturi pentru investiţii, cât şi la împrumuturi pentru capitalul de lucru, durata maximă a unei garanţii este de şase ani, şi primele de garanţie respectă nivelurile minime stabilite în Cadrul temporar. În privinţa sumelor limitate de ajutor sub formă de granturi directe, ajutorul nu va depăşi 290.000 de euro per companie activă în producţia primară de produse agricole, 345.000 de euro per companie activă în pescuit şi acvacultură, şi 2,3 milioane de euro per companie activă în alte sectoare. În cadrul ambelor măsuri, ajutorul va fi acordat până la 30 iunie 2022.
Comisia a concluzionat că măsura este necesară, adecvată şi proporţională pentru a remedia o tulburare gravă a economiei unui stat membru, în conformitate cu articolul 107 alineatul (3) litera (b) din TFUE şi cu condiţiile stabilite în cadrul temporar. Pe această bază, Comisia a aprobat schema în conformitate cu normele UE privind ajutoarele de stat.
Citește și - Europarlamentar polonez: Dacă Bruxelles-ul ne îngheață fondurile, Polonia ar trebui să paralizeze UE folosind dreptul de veto
Pe această bază, Comisia a aprobat schema în conformitate cu normele UE privind ajutoarele de stat. Un europarlamentar polonez, membru al partidului de guvernământ Lege și Justiție (PiS), a criticat dur reticența Comisiei Europene de a dezgheța fondurile din PNRR-ul Poloniei.
Săptămâna trecută, Comisia Europeană a anunțat că va debloca Fondul de redresare al UE pentru Polonia dacă vor fi atinse anumite etape, dar într-o scrisoare către europarlamentari, europarlamentarul belgian Guy Verhofstadt a cerut un vot de cenzură împotriva președintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, dacă va merge mai departe cu planul (citește AICI).
„Dacă comisia condusă de Ursula von der Leyen nu își mai îndeplinește rolul de gardian al tratatelor, Parlamentul ar trebui să-i retragă încrederea”, a scris europarlamentarul belgian Guy Verhofstadt.
Europarlamentarul Jacek Saryusz-Wolski a reacționat la încercările lui Verhofstadt și ale partidului său Alianța Liberalilor și Democraților pentru Europa (ALDE) de a bloca zeci de miliarde de finanțare pentru Polonia.
Verhofstadt a scris că Comisia Europeană „a ignorat în mod flagrant rezoluțiile Parlamentului” privind capacitatea Poloniei de a respecta regulile UE. „Comisia a decis să dea o evaluare pozitivă, în ignorarea flagrantă a mai multor rezoluții ale Parlamentului, a mai multor hotărâri ale CEJ și a disidenței în cadrul Colegiului, deoarece cinci comisari cheie se îndoiesc public dacă așa-numitele etape sunt suficiente pentru a se conforma hotărârilor CEJ”. Vezi știrea aici!
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
