Bolojan, semnal de alarmă în contextul crizei combustibililor: Toate țările vor fi afectate, iar România nu poate fi o excepție

Autor: Elena Aurel

Într-o postare pe pagina de Facebook, premierul Ilie Bolojan a vorbit despre criza combustibililor și a avertizat că războiul din Orientul Mijlociu afectează economia globală, iar dacă va continua, acesta va duce la încetinirea creșterii economice și la creșterea inflației, inclusiv în România.

„La o lună de zile de la începerea războiului din Orientul Mijlociu, efectele blocării transportului de țiței și produse derivate către țările lumii se simt atât pentru cetățeni, cât și pentru guverne.

Aceste efecte se manifestă în special prin creșterea prețurilor la combustibili, la îngrășăminte pentru agricultură și prin rate ale dobânzilor mai mari.

Dacă se prelungește conflictul, creșterea economică va fi mai mică peste tot în lume, iar inflația va crește la nivel global.

Toate țările din economia globală vor fi afectate, iar România nu poate fi o excepție. Nu putem anula aceste efecte, ci putem doar să limităm costurile în limita posibilităților pe care le avem”, a scris premierul Ilie Bolojan pe pagina de Facebook. 

VEZI ȘI: Strategia de criză a guvernului, un plan doar pe hârtie. Chirieac: Suntem în voia soartei

Ce măsuri a luat România

Potrivit premierului, România a luat mai multe măsuri pentru a limita efectele scumpirilor.

„Ce am făcut?

1. În martie, pentru transportatori, am crescut, la aproape o treime, acciza care le va fi rambursată anul acesta. Pentru buget, înseamnă un efort de peste 600 de milioane de lei în acest an. De săptămâna viitoare vom începe plățile pentru motorina achiziționată în ultimul trimestru al anului trecut. Am luat măsuri și pentru urgentarea decontărilor.

Susținerea acestui sector are efecte asupra întregii economii, prețul final al oricărui produs fiind influențat de costul transportului.

2. Pentru agricultori, am prelungit rambursarea accizei de 2,7 lei/litru și în acest an. Asta înseamnă un efort bugetar de peste 1,5 miliarde lei anul acesta, din care peste 500 de milioane reprezintă plăți pentru ultimele luni ale anului trecut.
Sprijinul pentru agricultori are efecte atât asupra competitivității sectorului, cât și asupra prețului alimentelor.

3. Am limitat adaosul comercial în lunile următoare la nivelul mediu al anului trecut, în sectorul combustibililor, pentru a evita creșterea speculativă a prețurilor.

Asta a însemnat în principal un efect de limitare a creșterilor de prețuri la combustibili pe zona de rafinare. Ca urmare, săptămâna aceasta, pentru produsele ieșite din rafinăriile din țară, creșterea prețului a fost limitată sau chiar prețurile au scăzut. Asta s-a văzut în prețul la stații, la unele rețele de benzinării.

4. Ieri, în ședința de Guvern, am aprobat o ordonanță de urgență prin care se reduce cu 11% acciza la motorina standard, adică cu 30 de bani pe litru. Asta înseamnă un preț mai mic la pompă de săptămâna viitoare, de marți. Nu este o reducere mare, dar este ceea ce ne permitem acum.

La un consum de aproape 700 de milioane de litri lunar, asta înseamnă un efort bugetar de aproximativ 200 de milioane lunar.
De ce doar motorina?

În România, consumul de motorină reprezintă peste 75% din consumul total de combustibil, benzina reprezentând sub 25%. În plus, la motorină creșterile de preț au fost duble față de cele de la benzină.

De asemenea, costul motorinei afectează prețul transportului de mărfuri și de călători, costul pentru funcționarea mașinilor și utilajelor grele din construcții și industrie, prețurile din economie, în general, și, implicit, costul vieții.

5. Am supraimpozitat profiturile excepționale ale companiilor care exploatează țițeiul românesc. Sumele ce vor fi încasate vor acoperi parțial reducerile de accize pe care le-am acordat. Cei care profită, prin prețurile mai mari ale petrolului, de consecințele războiului trebuie să-și aducă contribuția la reducerea poverii asupra cetățenilor.

Din această taxă de solidaritate, conform estimărilor Finanțelor, ar urma să se încaseze între 90 și 100 de milioane lei lunar, în funcție de prețurile țițeiului.

Scopul acestor măsuri este să limităm efectele acestor scumpiri și să păstrăm lucrurile cât mai stabile pentru oameni și pentru economie.
Acționăm în limita posibilităților pe care le avem, ca urmare a deficitelor bugetare foarte mari din anii trecuți și a constrângerilor din prezent”, a scris Ilie Bolojan. 

VEZI ȘI: Standard & Poor's menține perspectiva negativă a României și ratingul suveran la BBB-A-3. Prognoza pe deficit în 2026

„Guvernul nu beneficiază de pe urma scumpirii carburanților”

Premierul a explicat că statul nu beneficiază de pe urma prețurilor la carburanți, deoarece veniturile suplimentare din taxe sunt mai mici decât costurile generate de criză.

Potrivit acestuia, creșterea prețurilor afectează consumul, economia și bugetul, iar dobânzile la datoria publică au crescut, ceea ce poate pune presiune pe finanțele statului dacă instabilitatea va continua.

„Guvernul nu are niciun beneficiu de pe urma creșterii prețurilor la carburanți. Dimpotrivă.

Veniturile fiscale suplimentare generate de creșterea prețurilor sunt mult mai mici decât costul crizei pentru finanțele publice.

Din estimările Finanțelor, într-o lună s-ar încasa suplimentar din creșterea veniturilor din TVA între 100 și 110 milioane lei, la un preț mediu al carburanților de 10–10,2 lei. Asta pentru că sub jumătate din vânzările de carburanți se fac către persoanele fizice, iar peste jumătate se fac către firme care deduc TVA-ul.

Așa cum se vede din sumele prezentate mai sus, toate încasările suplimentare sunt returnate sub forma reducerii accizei. Chiar dacă adăugăm și veniturile din taxa de solidaritate, acoperim doar o parte din costurile bugetare ale sprijinului pe care îl acordăm.

Criza prețului petrolului are pentru economie costuri indirecte și mai mari.

Creșterea generală a prețurilor are un efect de scădere a consumului, de frânare a creșterii economice și afectează veniturile statului.

În plus, apare un cost suplimentar pentru stat ca urmare a creșterii ratei dobânzilor; de la începutul crizei, dobânzile la datoria publică au crescut cu până la 1 punct procentual. Dacă perioada de instabilitate se prelungește, costurile cu dobânzile pot crește semnificativ, afectând echilibrul bugetar”, a mai scris premierul. 

VEZI ȘI: Cine este cel care a dispărut de pe scena politică românească. Avea un rol-cheie. ”Un semnal de alarmă, s-au făcut greșeli majore”