Belarus a eliberat 52 de prizonieri şi a obţinut de la Trump relaxarea unor sancţiuni

Autor: Elena Aurel

Trump i-a cerut președintelui belarus Aleksandr Lukașenko, un aliat apropiat al liderului rus Vladimir Putin, să elibereze deținuți pe care liderul american i-a descris drept „ostatici”. Belarus a confirmat ulterior eliberarea lor.

În schimbul acestui gest, Washingtonul va acorda Belarusului o relaxare a sancțiunilor pentru compania aeriană națională Belavia, permițându-i să își întrețină și să cumpere piese pentru avioanele sale, inclusiv pentru cele de tip Boeing, a mai precizat ambasada SUA.

Belarus vrea să repare relațiile cu SUA

Este cel mai mare grup de prizonieri grațiați de liderul autoritar, care încearcă să refacă legăturile cu Statele Unite după ani de izolare și sancțiuni impuse fostei republici sovietice.

Totuși, numărul este mult mai mic decât cei 1.300 sau 1.400 de prizonieri a căror eliberare Trump o solicitase luna trecută, într-o discuție cu Lukașenko și în postări ulterioare pe rețelele sociale.

Printre cei eliberați se află Ihar Losik, 33 de ani, jurnalist condamnat în 2021 la 15 ani, acuzat de incitare la ură și organizarea de revolte, a transmis secţia pentru afaceri din Belarus a Ambasadei SUA la Vilnius.

Ambasada nu a putut confirma dacă printre cei eliberați se numără și critici importanți ai regimului lui Lukașenko, precum activistul pentru drepturile omului Ales Bialiatski, co-laureat al Premiului Nobel pentru Pace în 2022, sau Maria Kalesnikava, una dintre liderii protestelor pro-democrație din 2020.

Unul dintre cei 52 de foști prizonieri a refuzat să treacă frontiera împreună cu ceilalți către Lituania, potrivit unei surse. Imagini de pe camerele web de la graniță arătau un bărbat așezat în zona neutră dintre cele două țări. Organizația pentru drepturile omului Viasna a spus că părea să fie Mikola Statkevici, politician de opoziție.

Nu era clar de ce a refuzat să treacă, însă opoziția din exil susține că foștii prizonieri politici ar trebui să aibă dreptul să rămână în Belarus și să nu fie supuși, în fapt, unor deportări forțate.

Sviatlana Tsihanouskaia, lidera opoziției în exil, al cărei soț, Siarhei, a fost eliberat în iunie, a spus că eliberările de joi acoperă doar 4% dintre persoanele desemnate drept prizonieri politici.

„Salutăm eliberarea lor, dar, în esență, este un comerț cu vieți omenești – oameni care nu ar fi trebuit niciodată închiși”, a declarat Tsihanouskaia într-un comunicat transmis Reuters, în care a îndemnat Uniunea Europeană să mențină sancțiunile asupra Belarusului până când va fi instaurată democrația.

Agenția de presă de stat Belta a transmis că printre cei eliberați se află 14 cetățeni străini – din Lituania, Letonia, Polonia, Franța, Marea Britanie și Germania.

„Gest de prietenie personală” al lui Trump față de Lukașenko

Belta l-a citat pe John Coale, avocatul care a condus delegația SUA în Belarus, spunând că Trump i-a transmis lui Lukașenko că Washingtonul dorește să redeschidă ambasada sa la Minsk.

Coale i-a înmânat anterior lui Lukașenko o scrisoare din partea lui Trump, semnată „Donald”, potrivit imaginilor difuzate de Belta. Faptul că Trump a semnat scrisoarea doar „Donald” a fost „un gest rar de prietenie personală”, a spus Coale.

„Dacă Donald insistă că este gata să primească toți acești prizonieri eliberați, Dumnezeu să-l binecuvânteze, să încercăm să găsim o înțelegere globală, cum îi place lui Trump să spună, o mare înțelegere”, a afirmat Lukașenko, care l-a lăudat pe liderul american pentru eforturile sale de a obține un acord de pace în Ucraina.

„Sarcina noastră principală este să fim alături de Trump și să-l ajutăm în misiunea lui de a stabili pacea”, a adăugat ulterior Lukașenko, potrivit Belta, făcând aluzie la afirmațiile lui Trump că ar fi rezolvat șase sau șapte conflicte mondiale.

Lukașenko conduce Belarus de peste trei decenii. El a declarat că nu era pregătit să elibereze „bandiți” care ar putea „să pornească război” împotriva statului.

Trump a spus că intenționează să se întâlnească cu Lukașenko, tratat de multă vreme ca un paria de Occident, și l-a descris drept „un om foarte respectat, o persoană puternică, un lider puternic”.

Eliberările au avut loc la o zi după ce Polonia a doborât drone rusești deasupra teritoriului său și în ajunul unor exerciții militare comune ale Rusiei și Belarusului.

Belarus se învecinează cu trei state membre NATO și cu Ucraina. Lukașenko i-a permis lui Putin să folosească teritoriul belarus pentru invadarea Ucrainei în 2022, însă armata belarusă nu a participat direct la război.

Lukașenko afirmă că în Belarus nu există prizonieri politici și că cei aflați în detenție sunt infractori care și-au ales singuri soarta.