Tot mai mulți oameni aleg să facă exerciții pe stomacul gol pentru a slăbi mai repede, dar studiile arată că efectele reale asupra pierderii în greutate pe termen lung sunt mult mai limitate decât sugerează trendurile.

La fiecare câțiva ani, ideea de a face exerciții fizice pe stomacul gol revine în atenția publicului, alimentată de trenduri pe rețelele sociale. Susținătorii afirmă că antrenamentul în regim de post, de obicei dimineața, înainte de micul dejun, ar fi secretul pierderii rapide în greutate și al arderii grăsimilor. În schimb, criticii avertizează că metoda ar putea să nu fie eficientă și, în unele cazuri, chiar să îngreuneze obiectivele de slăbire.

Ipoteza are la bază studii care arată că organismul, atunci când este lipsit de aport alimentar, folosește mai multă grăsime ca sursă de energie în timpul exercițiilor. Cercetătorii numesc acest fenomen „oxidarea grăsimilor”. De aici până la concluzia că antrenamentele pe stomacul gol ar duce, pe termen lung, la pierderea de grăsime corporală, a fost doar un pas. Totuși, realitatea este mai complexă.

Ce spun cercetările

O revizuire sistematică publicată în 2017 a arătat că exercițiile efectuate în post nu produc diferențe semnificative în pierderea de grăsime corporală pe termen lung. Practic, faptul că arzi mai multă grăsime în timpul unei sesiuni de antrenament nu înseamnă neapărat că vei slăbi mai mult în ansamblu. Explicația? Corpul compensează prin reducerea arderilor după masă sau prin scăderea consumului energetic în restul zilei.

Consumul de carbohidrați și proteine înainte sau după antrenament poate ajuta la recuperare și performanță, însă impactul asupra pierderii în greutate este minim. În schimb, există dovezi că distribuirea caloriilor de-a lungul zilei, în special un mic dejun mai bogat în proteine, poate sprijini scăderea în greutate și îmbunătățirea compoziției corporale.

Antrenamentele și fastingul

Cercetările arată clar: mâncatul înainte de efort susține performanța în activitățile care depășesc 60 de minute, dar influențează mai puțin antrenamentele scurte. Nu întâmplător, sportivii de elită rar apelează la antrenamente pe stomacul gol. Un sondaj cu aproape 2.000 de participanți a arătat că practicanții amatori sunt mai predispuși să adopte această strategie decât sportivii profesioniști.

În privința exercițiilor de rezistență, dovezile sunt limitate. Totuși, studiile disponibile nu au găsit diferențe semnificative între antrenamentele de forță efectuate după post și cele realizate după masă, nici în ceea ce privește câștigul muscular, nici în privința puterii sau a compoziției corporale.

Pentru unii, exercițiile pe stomacul gol pot provoca senzație intensă de foame, dureri de cap sau greață, ceea ce duce la alegeri alimentare mai puțin sănătoase ulterior. Pe de altă parte, există persoane care declară că se simt mai energice și mai ușoare atunci când se antrenează în post.

Dovezile științifice arată că nu există un avantaj major al exercițiilor pe stomacul gol în ceea ce privește pierderea în greutate sau performanțele sportive. La fel de important, nu există nici efecte negative semnificative, cu excepția situațiilor în care este vizată performanța de elită.

Cu alte cuvinte, alegerea rămâne la latitudinea fiecăruia: dacă timpul nu vă permite micul dejun, antrenați-vă liniștit în post. Dacă senzația de foame vă descurajează, luați o masă ușoară înainte.

Cert este că elementul decisiv pentru sănătate și siluetă nu este ora mesei sau faptul că antrenați pe stomacul gol, ci consistența și regularitatea exercițiului fizic. Indiferent de metodă, simplul fapt că faceți mișcare este ceea ce contează cel mai mult.

Google News icon Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News