Andrei Marga: ICR va schimba imaginea României în enciclopedii, dicționare, istorii, volume de referință

Andrei Marga, președintele Institutului Cultural Român, și-a prezentat viziunea despre rolul ICR și a replicat jurnaliștilor care l-au atacat pe tema ”caloriferul”. Profesorul Marga a explicat, într-un interviu acordat DeCeNews, conceptul pe care l-a lansat în dezbatere publică, respectiv deschiderea ICR către orice domeniu al culturii, nu doar către artele plastice, film, muzică sau literatură, ca până acum.

ICR își propune să promoveze în străinătate și contribuțiile românești în domeniul științelor exacte,  aplicațiile acestora, instituțiile, filosofia, reflecția teologică, a spus Marga. Directorul ICR a dat exemplul Finlandei, care a publicat un volum cu 100 de invenții și inovații realizate de finlandezi. Andrei Marga a prezentat câteva priorități românești, inclusiv construirea radiatorului (Heizkörper) de către Meissner, care a fost validată la Viena, conform istoriilor sașilor transilvăneni, primul calcul matematic al zborului cosmic, efectuat de către Oberth, crearea biospeologiei de către Racoviță, punerea bazelor sociometriei de către Moreno, contribuția lui Henri Coandă la motorul cu reacție, inițierea logicii interogațiilor de către Eugeniu Speranția. Institutul, a anunțat Marga, a lansat două noi proiecte: programul Contribuții românești în cultura și civilizația lumii și programul Expozițiile itinerante ale ICR, iar în prezent pregătește programul ”Prezența României în bibliotecile lumii”.

 -Cum veți aborda clișeele referitoare la România, care minimalizează valorile și contribuțiile românești sau răstălmăcesc momente din istoria românilor?

-Observăm, fără mari eforturi, că prezența autorilor români în bibliotecile de referință din lume este insuficientă, că din istorii ale unor instituții moderne din Europa, țara noastră lipsește, că atunci când este vorba despre cultura română se rețin doar laturi ale folclorului, în vreme ce alte țări sunt prezentate inclusiv cu contribuții filosofice, științifice, instituționale , că se răstălmăcesc evenimente. Se pot da multe exemple. Intenționăm să punem în aplicare un program, sub titlul Prezența României în bibliotecile lumii, care este în elaborare. Se pune în aplicare, de asemenea, programul România democratică și europeană, care are ca scop stimularea dezbaterii autohtone asupra economiei, dreptului și instituțiilor românești, punerea în relief a realităților și asigurarea participării autorilor români la dezbaterea internațională a problemelor regionale, europene și globale. În plus, intră  în însăși misiunea institutelor culturale române, amplasate în diferite capitale sau metropole din străinătate, să se ocupe de nivelul reprezentării valorilor românești și de acuratețea redării evenimentelor istorice.

 -Ce va face Institutul Cultural Român pentru a dezamorsa clișeele sau redările ce nu corespund realității?

 -Acțiunea culturală nu trebuie redusă în vreun fel la a dezamorsa ceea ce nu ne convine ca națiune. Această acțiune se cere orientată fundamental spre crearea și promovarea de valori noi. Cea mai convingătoare promovare se face prin etalarea valorilor durabile și prin preocuparea de a crea noi valori. De aceea, Institutul Cultural Român a înființat recent Direcția Generală a Promovării Creației și a lansat – pe lângă programele din anii trecuți, pe care le continuă, precum Programul traducerilor din limba română, Programul publicării de autori români în limbi de marecirculație și altele – noi programe. Am în vedere programul Contribuții românești în cultura și civilizația lumii, programul Expozițiile itinerante ale ICR și altele. Ne preocupă, însă, de asemenea, schimbarea în bine a imaginii României în enciclopedii, dicționare, istorii, volume de referință și vom face astfel încât schimbarea să se producă. Este o chestiune de timp, care nu ar trebui, însă, amânată.

 -Ați spus într-o emisiune, la Realitatea TV, că veți promova și obiectele inventate în România și ați dat ca exemplu caloriferul. Aveți o listă cu aceste obiecte?

 -Ceea ce îmi atribuiți a fost extras din context, încât nu se mai înțelege. Trec peste sofismul, folosit copios de unii, ce constă în a deforma ceea ce spune cineva pentru a putea să combată mai ușor. Am spus, efectiv, iar banda magnetică stă mărturie, că este nevoie să operăm cu o înțelegere mai cuprinzătoare a culturii și civilizației. Mai cu seamă atunci când este vorba despre reprezentarea culturii și civilizației naționale – care este însăși misiunea stabilită prin lege a Institutului Cultural Român – trebuie să includem, în cultură și civilizație, literatura, artele, muzica, științele, aplicațiile acestora, instituțiile, filosofia, reflecția teologică. Și altele, desigur. Trebuie să sincronizăm înțelegerea culturii la noi cu ceea ce se petrece în jurul nostru. Am dat în emisiunea menționată exemplele unor contribuții care se originează în țara noastră în știință și tehnică: construirea caloriferului, radiatorului (Heizkörper) de către Meissner (validată la Viena, conform istoriilor sașilor transilvăneni), primul calcul matematic al zborului cosmic, efectuat de către Oberth, crearea biospeologiei de către Racoviță. Pot adăuga, la exemplele evocate în emisiunea televizată, punerea bazelor sociometriei de către Moreno, contribuția lui Henri Coandă la motorul cu reacție, inițierea logicii interogațiilor de către Eugeniu Speranția și altele. În țara noastră, cântărește greu, din păcate, contrapunerea dintre umanioare, pe de o parte, și știință și tehnică, pe de altă parte. Eu cred că este mai fecund să gândim nu prin contrapunere, ci prin integrare. Sub alt aspect privind acum lucrurile, cu ani în urmă, de exemplu, în Finlanda, s-a publicat un volum cu prezentarea a 100 de inovații indigene în sfera societății. Institutul Cultural Român trebuie să-și asume să dea, la rândul său, asemenea imagini sintetice și convingătoare asupra culturii și civilizației din țara noastră.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News