România se pregătește pentru o schimbare majoră în modul în care va gestiona trecerile la frontiera externă a Spațiului Schengen. Începând cu 12 octombrie 2025, țara noastră, alături de celelalte state...

Poliția de Frontieră subliniază că „sistemul nu restrânge drepturile de călătorie existente, ci oferă un mecanism mai rapid şi mai sigur de verificare, înlocuind treptat ştampilarea documentelor de călătorie”. Practic, metoda tradițională a ștampilei din pașaport va fi înlocuită de o evidență digitală, menită să elimine timpii de așteptare și să întărească securitatea la granițele Uniunii Europene.

Potrivit autorităților, EES va fi implementat treptat, urmând ca România să îl folosească inițial doar în câteva puncte de trecere selectate. Într-o perioadă maximă de 170 de zile calendaristice, sistemul va fi extins la întreaga frontieră externă. În acest interval, documentele de călătorie ale persoanelor vizate vor continua să fie ștampilate manual, până când sistemul va deveni complet funcțional.

Noul mecanism vizează cetățenii statelor terțe, adică cei din afara Uniunii Europene, admiși pentru șederi pe termen scurt de maximum 90 de zile în orice perioadă de 180 de zile. Printre aceștia se numără și cetățenii Republicii Moldova, dar și membrii de familie ai cetățenilor europeni care nu dețin un permis de ședere. „EES este un sistem electronic care înregistrează data şi locul de intrare şi de ieşire a cetăţenilor ţărilor terţe admişi pentru şederi pe termen scurt (…) şi calculează durata de şedere autorizată”, arată comunicatul Poliției de Frontieră.

Procesul de verificare va fi adaptat noilor cerințe tehnologice. La prima intrare după operaționalizarea EES, cetățenilor terți le vor fi colectate datele biometrice: fotografia facială și patru amprente digitale, necesare pentru crearea unui dosar individual. La călătoriile ulterioare, controlul va fi mai scurt, verificarea realizându-se pe baza datelor deja stocate. „În situaţia în care sunt îndeplinite toate condiţiile legale, intrarea în ţară va fi permisă şi înregistrată electronic, iar poliţistul de frontieră va informa persoana despre durata autorizată a şederii. Dacă, dimpotrivă, condiţiile nu sunt îndeplinite, refuzul intrării este înregistrat în sistem şi, de asemenea, comunicat persoanei”, explică Poliția de Frontieră.

Există însă și categorii exceptate. Copiii sub 12 ani, precum și persoanele pentru care prelevarea amprentelor este imposibilă din punct de vedere fizic, nu vor fi supuși acestui proces. În plus, cetățenii țărilor terțe care dețin documente de ședere sau vize de lungă ședere eliberate de un stat membru al Uniunii, precum și membrii de familie ai cetățenilor UE care au permis de ședere, nu intră sub incidența EES.

O altă componentă importantă o reprezintă protecția datelor. „Datele sunt stocate în sistem pentru o perioadă de 3 ani (sau 5 ani în cazul refuzului intrării ori al depăşirii perioadei legale de şedere), cu respectarea strictă a legislaţiei europene privind protecţia datelor. Persoanele vizate au dreptul de acces, rectificare şi ştergere a datelor conform cadrului legal”, se arată în comunicat.

Pentru a evita întârzierile, Poliția de Frontieră le recomandă celor care beneficiază de excepții să prezinte din timp documentele justificative la control. Totodată, în perioada de implementare progresivă, serviciul online de verificare a duratei șederii nu va fi disponibil, iar calculul automat al perioadelor autorizate va deveni operațional abia după ce sistemul va fi complet funcțional.

Google News icon Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News