Prof. univ. dr. Lavinia Betea, doctor în psihologie socială, a explicat că nivelul ridicat de analfabetism funcțional din școala românească este cauzat de supraîncărcarea programei școlare și de numeroasele schimbări incoerente din ultimii 35 de ani.

„Cum explicați acest fenomen care ne frustrează, care pune un stigmat asupra școlii românești: analfabetismul funcțional? Se știe deja că 42% dintre elevii români sunt analfabeți funcțional. De ce s-a ajuns aici și cum am putea depăși această performanță negativă care e constantă, în ultimii ani, în testele internaționale?", a întrebat Sorin Ivan, decan, director al revistei Tribuna Învățământului.

„Eu spun că, în principal, din cauza supraîncărcării învățământului, supraîncărcării din ciclu primar și a prea multelor schimbări care s-au produs în ultimii 35 de ani", a spus prof. univ. dr. Lavinia Betea.

„O așa zisă reformă fragmentată, începută, necontinuată?", a întrebat Sorin Ivan.

„Nici nu cred. Reformă este un cuvânt frumos, o etichetă total nepotrivită pentru rezultatele pe care le vedem. Manualele acestea alternative... Ideea este foarte bună, însă punerea ei în practică poate fi defectuoasă. Tentația va fi să alegi manualele cele mai încărcate, unele făcute de oameni care n-au predat sau nu predau în ciclu respectiv - făcute, în principal, de universitari.

Supraîncărcarea, de fapt, este și un motiv al abandonului școlar. Gândiți-vă ce simte un părinte care nu poate rezolva problemele copilului și exercițiile copilului și vede că el, de fapt, n-a avut niciodată nevoie de așa ceva și nu își imaginează că o existență obișnuită va impune astfel de chestiuni", a spus prof. univ. dr. Lavinia Betea.

Lavinia Betea a explicat că una dintre cauzele problemelor din educație este pregătirea și motivarea scăzută a cadrelor didactice. Potrivit acesteia, cei mai buni absolvenți evită sistemul de învățământ din cauza salariilor mici și a cerințelor academice ridicate, și preferă domenii mai bine plătite.

„Apoi, îndrăznesc să spun, mai este și pregătirea cadrelor didactice. Așa cum spuneați înainte, nu cei mai buni rămân în învățământ și sunt de înțeles și nu poți să-i obligi. Și în învățământul superior, un absolvent de psihologie, spre exemplu, care este foarte bun și care face un master în psihologie organizațională și ocupă un post în resurse umane sau într-o bancă, este salarizat cu mai mult decât un profesor universitar la capătul carierei. Și nu îi se cere lucrare de doctorat, nu îi se cer publicații ISI și citări și așa mai departe.

Și, mi se pare mie, este mai motivant și psihic, pentru că nu-i prea plăcut, profesor universitar fiind, să vezi că ai în fața ta o sală goală, compusă în scripte pe trei sferturi din niște tineri care zic: „Mă duc și mă înscriu și acolo, că nu-s prea mulți bani de dat, că poate am o șansă", deși el nu știe nimic. Mă refer la profesorii din ciclul liceal, ciclul de gimnaziu", a spus prof. univ. dr. Lavinia Betea.

Pregătirea practică a viitorilor profesori este insuficientă

Prof. univ. dr. Lavinia Betea este de părere că pregătirea practică a viitorilor profesori este insuficientă și a atras atenția că numărul mare de studenți face dificilă practica reală.

„Am văzut ce se întâmplă și la modulul psihopedagogic. În opinia mea, ar trebui să se introducă aici un regulament care să impună frecventarea obligatorie a cursurilor, a seminarelor, a lucrărilor practice de acolo. Și încă ceva... Sunt mult prea mulți înscriși ca ei să poată face practică de specialitate. Ori, ajung în învățământ oameni care, dacă nu cunosc informația din conținuturile de specialitate, pot să le suplinească cu internetul, însă tehnologia de lucru cum o pot stăpâni altfel decât prin exercițiu?

Și vă dau un exemplu din pregătirea noastră. Noi, în liceul pedagogic, am avut peste 500 de ore practice în decursul a 5 ani. Cel care intră la catedră profesor acum, intră cu două ore ținute - dacă le ține, dacă nu, găsește un profesor să-i dea o hârtie că le-a ținut în sala de clasă.

Noi, din anul I primeam un copil de clasa I până în clasa IV-a să-l observăm. Era metoda observației sistematice la care adăugai, pe parcursul anilor tăi de studiu, metodologia pe care o învățai pe parcurs și, în felul acesta, ți se dezvolta și vocația de dascăl că eu nu cred că trebuie neapărat să te naști cu ea. Ea se altoiește, să spun așa, pe cea de părinte", a spus prof. univ. dr. Lavinia Betea la emisiunea DC Edu, de pe DC News, DC News TV şi Părinţi şi Pitici.

Video: