Accesul la servicii medicale pe timp de criză – dialog cu Dr. Dorian Schwartz

Autor: Editor Team

Reporter: Domnule doctor, trăim o perioadă de instabilitate economică. Cum se reflectă acest context asupra sănătății populației?

Dr. Dorian Schwartz: Trăim într-o Europă aflată sub presiunea crizelor economice și sociale. În multe țări, sănătatea devine un lux. În România, însă, sănătatea rămâne un drept garantat. Statul, prin Casa Națională de Asigurări, asigură accesul gratuit la majoritatea serviciilor medicale, iar infrastructura privată vine și completează această protecție cu tehnologie și eficiență. Este un model excepțional, puțin înțeles și mult subestimat.

De exemplu, în cadrul unei clinici ORL din București, pacienții pot beneficia de consultații specializate în otorinolaringologie, fără a fi afectați de fluctuațiile economice. În aceeași logică, un cabinet ginecologie București rămâne un sprijin constant pentru sănătatea femeilor, indiferent de perioadele de criză.

Ceea ce vreau să transmit este următorul adevăr: nu există siguranță economică fără siguranță medicală. Oricât de instabil ar fi contextul, fiecare român trebuie să știe că sănătatea lui nu este negociabilă, nu este la mâna pieței, nu depinde de fluctuații financiare. Este un drept fundamental, protejat de stat și susținut de operatori privați performanți.

Reporter: Dar crizele nu pun totuși presiune pe spitale și pe personalul medical?

Dr. Dorian Schwartz: Ba da, absolut. Orice criză economică este și un test de stres pentru sistemul medical. Crește presiunea pe spitale, apar provocări legate de finanțare și resurse umane. Însă tocmai aici intervine forța parteneriatului public–privat.

In cadrul clinicii noastre, pacienții continuă să beneficieze de tratamente pentru că sistemul asigurărilor de sănătate nu discriminează. În acest fel, putem garanta continuitatea îngrijirii, chiar și atunci când economia are dificultăți.

Mai mult, consultațiile de tip control ginecologic sau consult ORL, realizate periodic, ajută la prevenția unor probleme medicale complexe, ceea ce reduce presiunea pe spitale în momente de criză.

Reporter: Dintr-o perspectivă strict economică, ce rol joacă investițiile în sănătate în astfel de momente?

Dr. Dorian Schwartz: Un rol decisiv. Fiecare leu investit în sănătate aduce înapoi multipli în economie. Medicina muncii, prevenția, intervențiile rapide reduc absenteismul, scad presiunea pe companii și cresc productivitatea.

Dacă vrem o economie rezilientă, trebuie să investim în sănătate. Este singurul domeniu unde costul de azi se transformă în creștere economică de mâine.

Reporter: Care ar fi mesajul dumneavoastră pentru cei care privesc sănătatea ca pe o cheltuială în perioade de criză?

Dr. Dorian Schwartz: Le-aș spune simplu: sănătatea nu este un cost, ci fundamentul oricărei economii funcționale. Crizele vin și trec, dar sănătatea populației rămâne capitalul cel mai important. România are un avantaj strategic prin sistemul său de asigurări și prin infrastructura medicală mixtă, publică și privată.

Faptul că pacienții pot apela atât la consult ginecologic, cât și la servicii ORL de calitate în cadrul unor clinici private, arată cum infrastructura medicală completă contribuie la protejarea sănătății publice.

Dacă vom înțelege că sănătatea este motorul economic al viitorului, atunci vom transforma crizele în oportunități.

În loc să ne prezentăm la medic abia atunci când boala ne doboară, trebuie să ne vedem sănătatea ca pe o investiție personală, la fel de importantă ca educația copiilor noștri sau siguranța locuinței. România oferă cadrul. Noi, ca medici, oferim expertiza. Dar schimbarea reală vine din decizia fiecărui om de a-și proteja propria sănătate.

Reporter: Recent, România a inițiat noi reforme în sănătate. Cum vedeți aceste schimbări și ce aduc ele în plus pentru pacienți?

Dr. Dorian Schwartz: Reformele recente sunt, în opinia mea, un pas major spre modernizarea reală a sistemului medical românesc. Ele pun accent pe digitalizare, pe integrarea dosarului medical electronic, pe extinderea serviciilor de prevenție și pe o colaborare mai eficientă între public și privat.

Avantajele sunt evidente:

• pacientul are trasee medicale mai clare și mai rapide;
• timpul pierdut cu birocrația scade, iar accesul la consultații și tratamente crește;
• serviciile preventive devin o prioritate, ceea ce reduce pe termen lung costurile cu tratamentele complexe;
• infrastructura privată este valorificată inteligent pentru a completa capacitatea statului.

Ce înseamnă asta pentru români? Mai multă siguranță, mai multă transparență și un acces mai facil la servicii medicale de calitate. Este pentru prima dată când România nu doar că ține pasul cu Europa, ci poate să devină un exemplu regional.

Mesajul meu este că aceste reforme nu sunt doar niște ajustări tehnice. Ele sunt o declarație de intenție: sănătatea devine prioritate națională și este tratată ca investiția strategică pe care se clădește viitorul economic și social al țării.

Accesul la servicii medicale nu poate fi amânat și nici sacrificat pe altarul crizelor economice. România are șansa de a demonstra că sănătatea este nu doar o prioritate socială, ci și o investiție strategică în viitor. Cu sprijinul specialiștilor dedicați și al clinicilor moderne, pacienții pot beneficia de consultații sigure, tratamente eficiente și prevenție reală. Indiferent de provocările contextului, sănătatea rămâne pilonul de rezistență al unei societăți puternice și al unei economii sănătoase.