Actorul Mihai Bica a murit vineri, 27 ianuarie. Mihai Bica era cel care interpreta radiofonic scrierile Părintelui Arsenie Boca.
„Conducerea și întreg colectivul Teatrului pentru Copii și Tineret „Gong” Sibiu își exprimă profundul regret la trecerea în neființă a actorului Mihai Bica. Un talent desăvârșit și o voce unică, Mihai Bica a colaborat cu Teatrul GONG Sibiu, în 2016, la spectacolul „Furtuna” după W. Shakespeare, în regia Alinei Hiristea. Veșnică pomenire! Condoleanțe familiei!”, a transmis Teatrul GONG Sibiu.
Mihai Bica s-a născut în 10 decembrie 1963 la București. Timişorean de origine, actorul Mihai Bica a intrat la Institutul de Arta Teatrală şi Cinematografică I.L.Caragiale în anul 1983. A studiat cu Olga Tudorache, alături de care s-au aflat doi asistenţi, actori de mare talent, Florian Pittiş şi Florin Zamfirescu. Numele actorului Mihai Bica este legat, în mare parte, de Teatrul din Sibiu, la început ca actor, apoi director al instituţiei. Împătimit de profesie, din 1988 şi până în 2000 a onorat scena sibiană prin interpretări de excepţie. Din 2002 a fost actor al teatrului „Sică Alexandrescu” din Braşov.
Fanteziile sexuale ale soţului meu aproape că m-au înnebunit
Un bilet spre fericire
Moartea accidentală a unui anarhist
Prins în plasă
Mincinosul
Cu sufletul nu-i de glumit
Preotul Călin Sămărghiţan:
„Uriașul cel blând, marele actor Mihai Bica a plecat spre cea parte. Spiritul său înalt, cumințenia inimii sale și vocea de bas cu care te îmbrățișa vor fi de acum ecourile trecerii sale. Smerenia și modestia îi înnobilau statura impunătoare, privea fenomenele și mai ales oamenii din jur cu o profunzime odihnitoare. L-a iubit mult pe Dumnezeu; mânat de pasiunea de a aprinde lumini în semenii săi, îngrijind izvoare, prietenii îi erau mlădițele propriei ființe. S-a stins încet, înțelept, tot mai mult, până ce s-a învăluit, definitiv, în strălucirea cea nepieritoare, în sfârșit odihnind”.
Psihologul Mihai Copăceanu:
„M'a sunat zilele trecute mare actor Mihai Bica si cu aceeași voce de bas mi'a spus scurtisim:" Mihai, dragul meu notează, vineri, 3 februarie ... expoziția mea de pictură, pe Teclu..."I'am promis că îi voi fi alături și mi'am anuntat prietenii. Am vrut să-l mai întreb ceva...dar am simțit că nu avea dispoziția de a vorbi mai mult și nu am insistat. A fost ultima noastră convorbire și am așteptat atât de mult să îl revăd vineri. Când am notat în agendă am văzut că aveam programat deja un eveniment la București și am rugat organizatorii să mă înțeleagă.
Întotdeauna îmi vorbea cu "dragul meu..."L' am admirat jucând pe scenă încă din anii studenției, iar în casa natală de fiecare dată când ajungeam m'a impresionat că citea cărți de teologie patristica. Astăzi la prima oră au bătut clopotele în satul natal. Iar preotul satului (tot Bica) mi'a dat această veste tristă. Eu și Mihai Bica ne'am născut și am copilărit în același sat. Tatăl său și bunicul meu erau prieteni buni.Tatăl său a fost frizerul meu întreaga copilărie si frizerul întregului sat. Mergeam la el acasă sau el venea duminică dimineața. Tot el a venit săptămânal timp de 6 luni pentru a-l bărbieri pe bunicul după accidentul vascular când era imobilizat la pat. Niciodată nu a acceptat vreun ban. Prieteniile sunt fără preț. Într-una din zile, când am ieșit să-l conduc mi'a șoptit în poartă " bunicul tău nu o să mai trăiască mult. Câteva zile..De unde știți, nea Tudor? I'am văzut azi. Eu am văzut mulți oameni, am bărbierit și tuns mulți înainte de sfârșit.." A avut dreptate. Câteva zile...
Ca actor, Mihai Bica, a fost genial, ca om avea un suflet incredibil de bun și de profund. In alta seară l'am văzut pe stradă așteptând un taxi, am oprit brusc si l'am condus spre casă cu mașina. Am rămas mult timp în mașină discutând de la teatru, medicină la teologie. Am coborât din mașină și L' am ascultat iarăși în parcare încă o oră sau mai mult.După ce a murit tata, mi'a vorbit cu mare prețuire despre mama sa și despre tristețea pierderii. O iubea foarte mult. Știți există o solidaritate incredibilă între oamenii care își pierd părinții și își spun unii altora durerea.Într-o alta noapte ne'am întâlnit amândoi, unul lângă altul, în același tren de la Sibiu la București. Atunci lucra la textele despre Arsenie Boca.
A fost un banchet filosofic. Ieri, fix ieri seară pe la 21, am deschis calculatorul și i'am ascultat cuvântul pe care l'a rostit marți 24 ianuarie...cred că ultima apariție publică în urmă cu 3 zile.Regret enorm plecarea marelui actor și regret mult că nu am reușit mai mult să îl ascult, să învăț din cunoștințele și înțelepciunea Sa. Mihai Bica nu a fost orice actor. A fost elevul doamnei prof. Olga Tudorache si coleg cu Florin Pittiș și Florin Zamfirescu. La Sibiu a jucat intre 1988 si 2000. A fost directorul teatului din Sibiu și în ultimii 20 de ani a jucat la Brașov si la București, teatru si film. A fost vocea unică a călugărului Arsenie Boca. Ar fi împlinit anul acesta...60 de ani!”
Vineri, 27 ianuarie, de la ora 23.00, îl puteţi asculta pe Mihai Bica la Radio România Cultural, în spectacolul de teatru radiofonic din seria „Biografii, memorii" : „Părintele Arsenie Boca – Taina Iubirii".
Scenariu radiofonic de Ion-Costin Manoliu. Regia artistică: Nicolae Mărgineanu. În distribuție: Mihai Bica, Dorin Andone, Eusebiu Ștefănescu, Dan Săndulescu, Nicolae Mărgineanu, Magda Duțu, Oana Maria Mărgineanu, Alexandru Nedelcu. Cântările bisericești: Diaconul protopsalt Mihail Bucă și isonarii: Ionuț Dima, Ștefan Voicu, Ioan Hangu. Regia de sudio: Milica Creiniceanu. Regia muzicală: Stelică Muscalu. Regia tehnică: ing. Mirela Georgescu. Redactor și producător: Magda Duţu. Înregistrare din anul 2011.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
de Val Vâlcu