Coronavirus - COVID 19
România în stare de alertă
-
confirmate
-
vindecate
-
decese
Sună-ne (Luni - Vineri, 09:00 - 18:00) sau scrie-ne la numărul 0772.264.642 sau la adresa de e-mail redactia@dcnews.ro și pune intrebări despre coronavirus, situații sociale, medicale, suport psihologic. Semnalează situații deosebite.

26 octombrie, Bătălia de la Codrii Cosminului. Cum i-a nimicit Ștefan cel Mare pe polonezi

La 26 octombrie 1497 a avut loc Lupta de la Codrii Cosminului, în care oastea lui Ştefan cel Mare a înfrânt armata poloneză a lui Ioan Albert al Poloniei.

Acum 523 de ani, pe 26 octombrie 1497, a avut loc celebra bătălie de la Codrii Cosminului (în Ucraina de astăzi, la sud de orașul Cernăuți) dintre Ștefan cel Mare, domnitorul Moldovei și Ioan Albert, rege al Poloniei. Iată cum a reușit domnitorul român să îl învingă pe principele polonez.

Ioan Albert  a devenit rege al Poloniei în 1490.  În 1494 Ioan Albert și Ștefan cel Mare s-au întâlnit la conferința de la Levoča cu regele Ladislau al II-lea al Ungariei și electorul Johann Cicero al Brandenburgului, și au făcut planuri pentru o expediție împotriva Porții Otomane. Obiectivul era recucerirea Chiliei și Cetății Albe. Însă, regele polonez avea drept scop ascuns cucerirea Moldovei și detronarea lui Ștefan. Aceste planuri au fost aflate de Ștefan cel Mare la scurt timp înainte de data planificată pentru intrarea armatelor aliate în Moldova.

 

La intrarea lor în Moldova trupele poloneze, în loc să întâlnească un popor aliat, s-au pomenit dușmani. Având circa 60.000 de oameni în oaste, inclusiv între 5 și 10 mii de nobili în armură completă, Ioan Albert a luat sub control partea nemuntoasă a nord-vestului Moldovei, Ștefan cel Mare închizându-se în Cetatea Suceava, care a şi fost asediată de polonezi. Însă, armata poloneză nu a fost în stare să organizeze un asediu eficient, și după patru luni de aflare sub zidurile de necucerit ale Cetăţii Suceava, Ioan Albert se retragere, învinuindu-l pe Ștefan de alianţă cu otomanii.

 

Domnitorul Moldovei s-a folosit cu iscusință de incapacitatea numeroasei armate poloneze de a executa un marș în forță. Retrăgându-se pe  drumul Suceava-Siret-Cernăuți-Colomeea, armata poloneză trebuia să treacă dealurile împădurite care despart valea Siretului de valea Prutului. Hărțuind armata în retragere, Ștefan, care dispunea doar de 22.000 de ostași, a dorit să-i provoace pe nobilii polonezi la o răbufnire pripită și nechibzuită. Astfel, un mic contingent de moldoveni a atacat direct armata poloneză în mișcare exact în momentul când nobilii cavaleri treceau pe lângă pădurea pregătită de oamenii lui Ștefan. Crezând că este vorba de un mic detașament, 5.000 de nobili în zale, în urmărirea detașamentului de moldoveni au intrat drept în mijlocul capcanei pregătite de Ștefan. Armura performantă și experiența de luptă a cavalerilor polonezi ar fi fost suficiente pentru a face față la toată oastea lui Ștefan în câmp deschis, dar un teren împădurit și deluros a jucat un rol nefast nobililor polonezi. Mai ales că moldovenii au tăiat copaci pe care i-au doborât între cavaleri pentru a împărți oastea poloneză în detaşamente mici și pentru a nu lasă loc de avânt cailor acestora. Cavalerii polonezi s-au pomenit înconjurați între copaci doborâți, dați jos de pe cai cu ghioagele și loviți cu bâtele țăranilor sau cu spadele vitejilor ostaşi ai lui Ştefan cel Mare.

 

Lupta din pădure a fost extrem de dură și sângeroasă, ducându-se pe viață și moarte. Restul oștii poloneze nici măcar n-a fost în stare să organizeze un contraatac, câteva mii de moldoveni călare hărțuindu-le retragerea, capturând prada și luând prizonieri. Atingând Prutul la Cernăuți, fugarii au trecut râul în grabă fără nicio intenție de a se regrupa, pentru a continua fuga prin Pocuția în direcția Stanislav și Liov.

Locul bătăliei, din ordinul lui Ștefan a fost curățat și în loc a fost sădită o dumbravă, cunoscută în cultura populară sub numele de Dumbrava Roșie. Se spune că din stejarii semănați de polonezi a mai rămas până astăzi doar unul singur, numit de localnici Stejarul lui Ștefan cel Mare. Lângă el se adună românii nord bucovineni în a doua zi de Paşti pentru a-şi comemora strămoşii, potrivit LibertateaCuvântului.

Ultimele materiale video - DCNewsTV.ro

Te-ar putea interesa

Get it on App Store Get it on Google Play







Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?

Copyright 2020 SC PRESS MEDIA ELECTRONIC SRL. Toate drepturile rezervate. DCNews Proiect 81431.

Comandă acum o campanie publicitară pe acest site: publicitate@dcnews.ro


nxt.24
YesMy