Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal, atrage atenția, într-o prezentare despre starea economiei țării, că România este “lider” la deficit bugetar (cel mai mare deficit bugetar din UE în 2024- 9.3% din PIB) și cel de cont curent, dar și că datoria publică a crescut mult față de 2019. De asemenea, subliniază că BNR are “grade de acțiune” limitate. Asta în timp ce avem cele mai mari costuri de finanțare, după cum arată graficul de mai jos. Analiza președintelui CF mai arată că peste 50% din deficitul de cont curent este finanțat din împrumuturi, dar și că veniturile fiscale sunt foarte joase: 28% față de 40% din PIB media UE.

Vom avea un șoc după 2026?

Daniel Dăianu atrage atenția că este necesară stabilizarea datoriei publice, subliniind că ar deveni copleșitoare, în lipsa corecției, creșterea cheltuielilor cu dobânzi. Corecția deficitului bugetar îl va reduce și pe cel de cont curent, subliniază acad. Dăianu. Un rol cheie îl au și fondurile europene în finanțarea investițiilor și stabilitatea economică, dar acestea se vor diminua mult în anii ce vin (PNRR se termină și CFM va aloca probabil mai puțin), subliniază președintele CF, lansând întrebarea: Vom avea un șoc după 2026? Problema este ridicată în contextul în care ”avem dependență structurală de fonduri UE, ceea ce poate favoriza un middle income trap”.

Revoluție în ANAF

Corecția este un proces dureros, dar inevitabil, subliniază acesta, făcându-se prin creșteri de taxe și impozite împreună și prin tăieri de cheltuieli. El spune că este o prostie teza conform căreia piețele finanțează deficite mari. De asemenea, colectarea de venituri fiscale mult mai bună și rapidă i se pare imposibilă: ”O iluzie, este esențială însă”. Toate acestea ”pentru a duce deficitul bugetar sub 6% din PIB.... către 4% după 2026”. Daniel Tăianu vorbește și despre o revoluție în ANAF în acest sens, despre care spune că necesită însă voință politică și instituțională. Cu privire la tăierea masivă de cheltuieli afirmă că este greu de realizat, dar spune că ar trebui controlate. În paralel, ar trebui prioritizate investițiile, însă atrage atenția că supracontractarea o deficiență de programare financiară.

Mutarea care ar năuci economia

Președintele Consiliului Fiscal este de părere că ar trebui luată în considerare ”neliberalizarea tarifului la gaz natural în aprilie 2026 – pentru a ajuta stăpânirea așteptărilor inflaționiste”. El spune că a crește rata de politică monetară ar fi un non sens și ar năuci economia, arătând ”calea”: ”rata de politică monetară în scădere când inflația va reveni ferm pe traiectorie de diminuare și execuția bugetară din 2026 va confirma consolidarea”.

În condițiile actuale, Daniel Dăianu consideră că deficitul bugetar în 2026 poate fi sub 6,5%, chiar aproape de 6% din PIB. ”Reducerea evaziunii fiscale și a arbitrajului fiscal (tax avoidance) poate juca rol esențial în scăderea deficitului bugetar după 2026, chiar sub 5% din PIB” subliniază el.

După 2026, președintele CF se așteaptă la o colectare mai bună, eficiență mai bună a investițiilor și prioritizare, reforme structurale, diversificarea relațiilor economice externe și venituri superioare din venituri nefiscale, nu ocazionale.

Are două concluzii:

TREBUIE SĂ NE AJUTĂM SINGURI MAI MULT, într-o lume tot mai complicată și incertă, cu real politik ce creează șocuri și incertitudini, sfere de influență formale și informale
UE și NATO contează mult, dar este nevoie să avem politici acasă deștepte.