Val de întrebări pentru Țoiu. A răspuns în stilul Florin Iordache de la PSD. La una dintre ele a plecat pur și simplu

Autor: Anca Murgoci

Indiferent de întrebare, răspunsurile sunt fie ocolișuri pline de cuvinte pompoase, fie trimiteri la „colegi”, fie mulțumiri politicoase care închid rapid discuția.

Întrebată dacă Institutul Diplomatic Român ar trebui desființat, ministrul a vorbit despre „alinierea obiectivelor la Guvern” și „explorarea de alternative”. Concret? Nimic.

Întrebată despre vizita la ONU, a evitat explicația directă și a livrat paragrafe întregi despre „solidaritate internațională” și „perspectiva asupra inteligenței artificiale”.

La subiecte clare, precum detașările din MAE sau proiectele de apărare, răspunsul a fost invariabil: „Mulțumesc, cifrele sunt publice”, „aveți noroc, e ministrul Apărării aici”, „mulțumesc mult”.

La întrebarea „Doamna ministru, aveți vreo implicare în aducerea în țara lui Horaţiu Potra?”, pur și simplu a plecat, lăsându-l pe reporter cu întrebarea în aer.

Pe scurt: Multă vorbă, zero claritate. O strategie de comunicare care seamănă izbitor cu faimosul „altă întrebare” al lui Iordache, doar că acum vine într-o variantă mai sofisticată, dar la fel de goală de conținut.

Iată „dialogul” Oanei Țoiu cu reporterii: 

Reporter: Bună ziua. Vreau să vă întreb despre un proiect de lege, care este depus în momentul de față în Parlament, prin care se desființează Institutul Diplomatic Român. Dumneavoastră, ca președintă a IDR, considerați că ar trebui să fie desființată această instituție sau mai degrabă să rămână așa cum este?

Oana Ţoiu: Mulțumesc. În acest moment, avem un obiectiv alineat la nivelul Guvernului de a micșora numărul de instituții pentru a asigura și o mai bună coordonare, dar și pentru a răspunde presiunii pe care o avem în acest moment în buget. Ministerul Afaceri Externe are un punct de vedere negativ față de proiectul pe care îl menționați dumneavoastră, în Parlament, însă explorăm alternative de a micșora numărul de instituții, astfel încât să păstrăm totuși reputația lor internațională și obiectivele la care acestea răspund. Mulțumesc.

Reporter: Deci, concret, ar trebui desființat sau nu?

Oana Ţoiu: Am răspuns întrebările voastre și mai avem timp de un număr mic de întrebări. Dacă ați putea să lăsați și colegii să întrebe. Mulțumesc mult.

Reporter: Bună ziua! Dacă ne puteți explica circumstanțele pentru care dumneavoastră ați mers la recentă adunare ONU și nu președintele Nicușor Dan, pentru că încă mai există o polemică legată de acest aspect în spațiul public: de ce nu a mers și domnul președinte și ce am reușit să obținem mai clar acolo prin reprezentarea oferită de dumneavoastră?

Oana Ţoiu: Președinte Nicușor Dan a clarificat răspunsul la această întrebare, așa că o să răspund la a doua parte a întrebării dumneavoastră, și anume care au fost obiectivele și rezultatele României la Adunarea Generală ONU. Obiectivele pe care noi le-am avut, aliniat cu obiectivele României de politică externă și în discuții cu președintele și cu premierul, au fost axate, în primul rând, pe siguranța cetățenilor noștri. Aici România a adresat la Consiliul de Securitate atât preocupările României, cât și solidaritatea cu celelalte țări, care au fost în situații similare în ceea ce privește intrarea în spațiul lor aerian a unor drone în acel moment. Rezultatul pe care România l-a obținut nu doar în cadrul ONU, ci în întreaga perioadă, prin efortul diplomatic și prin o bună colaborare cu Ministerul Apărării, a fost o claritate la nivel internațional față de aceste riscuri, o claritate care ne este necesară în discuțiile care vorbesc de consolidarea apărării pe flancul estic și a mecanismelor de descurajare. Am adresat în numele României, tot în Consiliul de Securitate, și o perspectivă foarte importantă, și anume aceea care vorbește de tehnologii moderne, de atacuri hibrid și specific de aportul și rolul inteligenței artificiale și perspectiva noastră față de aceasta. Acest lucru este foarte important și din perspectiva poziționării României ca o țară care contribuie în zona de securitate cibernetică, de exemplu, un domeniu în care și firmele și spațiul privat din România au o reputație internațională bună și produse care sunt necesare dincolo de nevoile României. De altfel, dacă urmăriți activitatea de la nivelul ONU, cât și rapoartele celorlalte țări, veți vedea că România a fost nominalizată ca o țară care are sprijinul și solidaritatea celorlalte țări de o bună parte, de o majoritate de membri ai Consiliului de Securitate ONU. Vizita a avut și componente legate de dimensiunea economică, pentru că, așa cum știți, un obiectiv al nostru în Guvern este să dezvoltăm partea de diplomație economică, dar și un număr de întâlniri cu comunitatea românilor din diaspora, tocmai pentru că este foarte important să reclădim și să întărim aceste relații de încredere.

Reporter: Bună ziua! Ne puteți spune, vă rog, care este procentul de detașări încheiate la MAE în ultimele câteva luni și dacă ne așteptăm la și mai multe detașări în următoarea perioadă?

Oana Ţoiu: Da, sigur, mulțumesc pentru întrebare. Noi am publicat aceste cifre de-a lungul timpului și sunt publice și pe site-ul MAE. Avem această decizie foarte clară de a înlocui acest instrument care trebuie să rămâne excepțional și temporar, și anume instrumentul detașărilor, cu instrumentul concursului. De altfel, în acest moment, mă folosesc de ocazia discuției cu dumneavoastră de a reaminti că avem deschise concursurile de angajare pe site-ul mae.ro, atât pentru tinerii care vor să intre în Ministerul Afacerilor Externe și în Corpul Diplomatic, cât și anumite roluri care cer o senioritate mai mare Acest instrument este important pentru a asigura fluxul de personal, astfel încât detașarea să rămână doar excepție. De altfel, în acest moment, avem discuții la nivelul Guvernului și inclusiv cu Ministerul Muncii pentru a îmbunătăți și regulile generale de detașare și a ne asigura că nu acesta este instrumentul pe care se bazează în ministerul. Mulțumesc!

Reporter: Dar ne puteți spune un procent aproximativ?

Oana Ţoiu: Sunt publice toate aceste informații, am răspuns în Ministerul Afacerilor Externe la fiecare dintre ele, cu cifrele respective. Dar ce pot să vă spun este că la nivelul Corpului Diplomatic în serviciu exterior, în acest moment, este sub 5%.

Reporter: Bună ziua, doamna ministru. Aș dori să detaliați, dacă se poate, acel plan pe care l-ați anunțat în interviul de la Reuters în privința dronelor defensive pe care România ar putea să le producă în colaborare cu Ucraina, în ce stadiu sunt aceste discuții, cum vor fi folosite și când am putea vedea mai exact primele...

Oana Ţoiu: Mulțumesc mult pentru întrebare! Interviul de la Reuters a fost bazat pe anunțul pe care l-a făcut deja Ministerul Apărării Naționale în vizita pe care au avut-o în Ucraina. De altfel, aveți noroc pentru că este chiar ministrul Apărării aici alături de noi și vă poate răspunde întrebărilor tehnice legate de apărare.

Reporter: Bun, atunci, în completare, dacă îmi permiteți. Președintele a informat recent Parlamentul că a aprobat această solicitare a Statelor Unitele Americii de a folosi baza de la Mihail Kogălniceanu ca bază de sprijin pentru eventuale operațiuni militare în Orientul Mijlociu. Aș vrea să vă întreb concret ce va detașa acolo Statele Unitele Americii, înțeleg că e vorba și de un contingent de militari americani pe lângă acele aeronave de realimentare.

Oana Ţoiu: Din nou, aveți noroc, este ministrul Apărării aici alături de noi și o să intervină dumnealui ulterior.

Ioana Dogioiu: O să vă răspundă domnul Moșteanu la întrebări. Va răspunde, veți afla de la domnul Moșteanu, bănuiesc că răspunsul vă interesează, nu?

Reporter: Bună ziua, doamnă ministru. Ca membru al CSAT, ne puteți spune, dacă ați discutat în ultima ședință, despre ce va prezenta președintele la Copenhaga legat de raportul privind anularea alegerilor și posibila ingerință a Rusiei și dacă au existat elemente în plus față de raportul care a fost prezentat de Parchet public.

Oana Ţoiu: Mulțumesc Ultima ședință CSAT a fost în timp ce eu eram în sesiunile în New York. Mulțumesc mult!

Reporter: Doamna ministru, aveți vreo implicare în aducerea în țara lui Horaţiu Potra?