Spania: Procesul istoric al separatiştilor catalani a ajuns la final

[] []

12 iun 2019 / 20:16
Salveaza PDF Comentarii

După patru luni de audieri, procesul istoric a 12 separatişti catalani pentru rolul lor în tentativa de secesiune din 2017 a ajuns la final miercuri în Spania, urmând ca în câteva luni să se pronunţe o sentinţă extrem de sensibilă politic, relatează AFP.

Foşti membri ai guvernului catalan, fostul preşedinte al parlamentului regional sau preşedinţi ai unor organizaţii separatiste, cei 12 separatişti sunt judecaţi de Curtea Supremă pentru organizarea la 1 octombrie 2017 a unui referendum pentru autodeterminare, interzis de către justiţie, urmat pe 27 octombrie de o vagă declaraţie de independenţă votată de parlamentul catalan. Decizia tribunalului este aşteptată în toamnă. Inculpaţii intenţionează deja să se adreseze Curţii Europene a Drepturilor Omului.

Aflat în detenţie provizorie ca şi alţi opt, fostul vicepreşedinte catalan Oriol Junqueras este principalul acuzat în absenţa fostului preşedinte regional Carles Puigdemont, care a fugit în Belgia, unde a scăpat de urmărirea penală. În timpul procesului, Junqueras a fost ales eurodeputat spaniol, dar riscă 25 de ani de închisoare. 'Votarea (...) şi apărarea republicii dintr-un parlament nu pot constitui o infracţiune', a spus el într-o intervenţie de câteva minute în faţa tribunalului. 'Cel mai bine pentru toată lumea, pentru Catalonia, pentru Spania, pentru Europa este ca problema să fie adusă înapoi pe teren politic (...) de unde n-ar fi trebuit să plece niciodată' a adăugat Junqueras. Susţinătorii independenţei, care îi califică pe cei arestaţi drept ''deţinuţi politici'', au lansat un apel la manifestaţii după încheierea procesului la Barcelona (nord-estul Spaniei), unde a fost instalat un ecran gigant pentru a urmări declaraţiile acuzaţilor. 'Această judecată este o anomalie democratică', a spus Abel Vila, un student în vârstă de 25 de ani care a urmărit audierea având în mână un drapel separatist.

Justiţia şi guvernul din Spania susţin că inculpaţii nu sunt judecaţi pentru ideile lor, ci pentru încălcarea legii. Condiţie indispensabilă pentru infracţiunea de rebeliune, de care sunt acuzaţi nouă din cei 12 separatişti, existenţa sau nu a unei revolte violente ar fi fost problema centrală a acestui proces. Parchetul nu a ezitat să descrie evenimentele din 2017 ca o 'lovitură de stat' care a avut loc într-un ''climat de insurecţie''. Pe de altă parte, avocaţii sunt împărţiţi pe acest subiect. Apărarea scuză rebeliunea, argumentând că violenţa a apărut aproape exclusiv de la forţele de ordine trimise pentru a împiedica referendumul. Pentru avocaţii separatiştilor, aceştia sunt vinovaţi în cel mai rău caz de nesupunere, o infracţiune sancţionată prin interzicerea dreptului de vot.

''Faptele relatate de acuzare nu corespund realităţii'', a insistat miercuri Marina Roig, avocatul lui Cuixart Jordi, unul dintre acuzaţi. Opiniile diametral opuse ale ambelor părţi reflectă o dezbatere la fel de polarizată şi în afara Curţii Supreme. La mai mult de un an şi jumătate de la tentativa de secesiune, Catalonia este guvernată de separatişti şi profund divizată, în timp ce problema catalană rămâne în centrul dezbaterilor politice naţionale. Socialistul Pedro Sanchez, şeful guvernului spaniol, a început negocierile cu partidele pentru a obţine în parlament votul de încredere pentru executivul său şi încearcă să facă acest lucru fără sprijinul separatiştilor catalani.

Aceştia i-au creat probleme de la începutul procesului, provocând inclusiv convocarea de alegeri anticipate în aprilie prin refuzul de a aproba bugetul de stat. Potrivit analistului poltic Josep Ramoneda, în acest context ''este destul de ipotetic că guvernele spaniol şi catalan să poată dialoga'', separatiştii insistând pentru un referendum privind autodeterminarea şi de care Madridul nu vrea să audă. Şi ''indiferent care va, sentinţa va fi interpretată de mişcarea de independenţă ca un element de care să se agaţe pentru a încerca să se mobilizeze din nou', a apreciat Oriol Bartomeus, profesor de ştiinţe politice la Universitatea autonomă din Barcelona, scrie Agerpres.


STIRE RECOMANDATA

Te-ar putea interesa






Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?

Copyright 2019 SC PRESS MEDIA ELECTRONIC SRL. Toate drepturile rezervate.


dcn.n-nxt.27