Secretele Palatului Regal de la Curtea de Argeș. De ce a ”câștigat” Sinaia

[] []

14 aug 2016 / 13:41
Salveaza PDF Comentarii

 

Curtea de Argeș, unde a fost înmormântată Regina Ana, și-a disputat cu Sinaia poziția de capitală de vară a României, în timpul regelui Carol I. Primul rege al României moderne a construit un Palat, jumătate regal, jumătate episcopal, pe domeniul monahal din Curtea de Argeș, ne-a spus Dan Ciachir.  Scriitorul, care a locuit, în 1986, în Palatul din Curtea de Argeș, a dat DCNews amănunte despre această minune arhitectonică.

De ce a fost aleasă Sinaia

”Parcul din jurul mănăstirii de la Curtea de Argeș se întinde pe 14 hectare, suprafața aproximativă a Parcului Cișmigiu, a spus Dan Ciachir. De altfel, un pod asemănător  celui din Cișmigiu a fost ridicat de arhitectul Andre Lecomte de Nouy, cel care a restaurat Catedrala, începând din 1875. Carol I a construit în acest parc un palat, jumătate, regal, jumătate episcopal, legate de un paraclis, în care se află moaștele Sfintei Filofteia.  Regele Carol a ezitat între Sinaia și Câmpulung, atunci când a fost să aleagă locul unui castel reprezentativ. În final, a ales Valea Prahovei, din cauză că aprecia apa de la Sinaia. De altfel, cât a trăit a băut doar apă de Sinaia. Chiar se glumea, în presa ostilă monarhiei,  că voievozii își aduceau vin cu butoiul, iar Regele apă.  Totuși, o bună perioadă de timp, la Curtea de Argeș a fost reședința de vară a Suveranului”, a amintit Dan Ciachir.

Goblenul cu epitaful Mântuitorului, brodat de Regină

”Apartamentele regale se află la etajul I al complexului de două etaje. Camera reginei Elisabeta este extrem de mică, dupăă standardele din ziua de azi: are 8-9 metri patrați. Mobila este Bidermayer, intarsiată cu imagini din Constantinopol. Am recunoscut, ani mai târziu, Cornul de Aur, după acele imagini de pe scrinul Reginei. S-a mai păstrat transperantul, cum se numea pe atunci: ecranul-cortină în spatele cărora, femeile din epocă se dezbrăcau, din pudoare. Căzile de baie originale, cu picioare de leu, au fost înlocuite cui băi moderne, îngropate. A rămas, însă, intact atelierul reginei Elisabeta, cu faimosul epitaf al punerii Mântuitorului în Mormânt, brodat chiar de regină. Se mai păstrează porțelanurile din sufragerie și o parte a mobilei din Sala Manole și salonul Bleu. Liftul, elevețian, a fost instalat în 1888, probabil când s-au finalizat lucrările începute în 1878. Este uriaș, are geamuri de cristal și o canapea de catifea de culoarea zmeurei”.

Revoltă pentru moaștele Sf. Filofteia

”Dacă o bună perioadă de timp, la Curtea de Argeș a fost Palatul de vară, pe care Regina Elisabeta l-a iubit foarte mult,  nici Ferdinand, nici Carol II, nici Mihai nu l-au mai folosit ca reședință permanentă.  După 1947, comuniștii au vrut să facă un cămin pentru sindicaliști în Palatul regal de la Curtea de Argeș. Au tot fost tergiversate aceste planuri, iar în final întreg complexul, și Palatul Regal și cel Episcopal au fost lăsate Bisericii. În 1952, moaștele Sf. Filofteia, care sunt pentru Muntenia ceea ce sunt moaștele Sf. Paraschiva pentru Moldova, au fost mutate la Rm. Vâlcea. A avut loc o mică revoltă, iar autoritățile au fost nevoite să le aducă înapoi la Curtea de Argeș”.

Wilhelm al II-lea, locuiește în Palat, în timpul ocupației germane

”Anul viitor vom aniversa 500 de ani de la sfințirea catedralei din Curtea de Argeș, când pentru prima dată un Patriarh ecumenic al Constantinopolelui a venit pe teritoriul Țărilor Române.  În 1917, în Palatul Regal din Curtea de Argeș a locuit Împăratul Germaniei, Wilhelm al II-lea. Acesta venise să inspecteze frontul, după ce armatele germane ocupaseră Capitala, cu exact un an în urmă. Impresionat de frumusețea peisajului și a domeniului, Wilhelm a rămas trei zile la Curtea de Argeș și nu a mai ajuns în București”, ne-a povestit Dan Ciachir.

Te-ar putea interesa







Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?

Copyright 2019 SC PRESS MEDIA ELECTRONIC SRL. Toate drepturile rezervate.


dcn.n-nxt.27