Uniunea Europeană pregătește un plan de „Schengen militar” care să permită deplasarea rapidă a trupelor, armelor și proviziilor pe continent, în caz de conflict cu Rusia, eliminând obstacolele logistice și birocratice.
Uniunea Europeană intenționează să lanseze un plan amplu care să permită deplasarea mai rapidă a trupelor, armamentului și echipamentelor militare pe teritoriul statelor membre, în eventualitatea unui conflict cu Rusia. Bruxelles-ul lucrează la ceea ce oficialii numesc un „Schengen militar”, un sistem menit să elimine obstacolele birocratice și logistice care încetinesc reacția defensivă a Europei, fără controale la graniță în caz de atac, scrie Kyiv Post, citând postul polonez RMF FM.
Comisia Europeană urmează să prezinte oficial proiectul pe 19 noiembrie, punând accent pe „mobilitatea militară”, capacitatea de a muta rapid trupe și echipamente în interiorul Uniunii. Documentul include atât propuneri legislative noi, cât și o actualizare a inițiativelor deja existente.
Ideea unui spațiu european care să permită circulația liberă a forțelor militare nu este nouă. Încă din 2016, generalul american Ben Hodges, pe atunci comandant al trupelor SUA în Europa, avertiza că Alianța Nord-Atlantică se mișcă mult mai greu decât Rusia și pleda pentru un sistem de tranzit militar similar Spațiului Schengen.
Pe același principiu, Germania, Polonia și Olanda au semnat în 2023 un acord pentru simplificarea procedurilor de trecere a frontierei în scop militar, facilitând transportul trupelor și al echipamentelor între Marea Nordului și flancul estic al NATO. „Avem nevoie de un Schengen militar pentru a asigura o mișcare rapidă și eficientă a forțelor noastre. Acest lucru va întări Europa”, declara atunci Kajsa Ollongren, ministrul olandez al apărării.
Potrivit planului Bruxelles-ului, numeroase poduri și tuneluri europene nu pot susține greutatea tancurilor moderne, iar procedurile administrative pot bloca deplasările pentru zile întregi. „Un convoi de blindate care pleacă din vestul Europei ar putea rămâne blocat în tuneluri sau în așteptarea autorizațiilor”, a explicat europarlamentarul Dariusz Joński.
Pentru a elimina aceste vulnerabilități, Comisia propune consolidarea infrastructurii, poduri, drumuri și căi ferate, dar și digitalizarea procedurilor vamale și crearea unui mecanism de urgență pentru transporturile militare. În plus, Bruxelles-ul dorește formarea unei „flote de solidaritate”, un parc de vagoane și locomotive disponibile în caz de criză, utilizabile pe întreg teritoriul european.
Un alt obiectiv este protejarea rețelelor de transport împotriva atacurilor cibernetice sau sabotajului, în contextul în care tensiunile geopolitice se amplifică.
Această inițiativă apare într-un moment delicat, marcat de incertitudini privind angajamentul Statelor Unite față de flancul estic al NATO. În Washington, Austin Dahmer, propus de administrația Trump pentru o poziție strategică la Pentagon, a afirmat recent că „Rusia continuă să reprezinte o amenințare directă la adresa securității americane”.
Declarația a venit pe fondul criticilor tot mai puternice din Congres legate de suspendarea discretă a sprijinului acordat Ucrainei și de retragerea unei brigăzi americane din România, decizie care a luat prin surprindere aliații din regiune.
„Ori de câte ori Washingtonul ezită, Moscova testează limitele”, a spus un diplomat european sub protecția anonimatului. „Dacă SUA se retrag, chiar și simbolic, Rusia se grăbește să ocupe acel spațiu.”
Țările de pe flancul estic, printre care România, Polonia și statele baltice, privesc aceste semnale ca pe o posibilă diminuare a prezenței americane. „A numi Rusia o amenințare e una, dar asta nu valorează mult dacă Washingtonul nu își definește clar strategia”, a adăugat un alt oficial european citat de presa de la Bruxelles.
Reprezentanții Uniunii Europene au precizat că noul plan va fi dezvoltat în coordonare strânsă cu NATO, pentru a evita suprapunerea eforturilor și pentru a menține coerența planificării logistice și de apărare comune. Polonia a fost una dintre vocile cele mai ferme în acest sens, cerând ca inițiativa europeană să rămână perfect aliniată la obiectivele Alianței, conform Kyiv Post.
CITEȘTE ȘI: Un microbuz plin cu migranţi a fost oprit la Calafat: 24 de persoane încercau să intre ilegal în România
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News