€ 5.0989 →
|
$ 4.4354 →
|
Război în Orientul Mijlociu/Ziua 31. Iranul amenință cu retragerea din acordul nuclear, iar Spania interzice survolul avioanelor militare SUA - Imagine realizata cu AI
Acesta este un text live dedicat războiului din Orientul Mijlociu, unde poți afla în timp real cele mai importante evoluții și ultimele noutăți despre conflict.
Franţa organizează luni o reuniune a miniştrilor Finanţelor, Energiei şi guvernatorilor băncilor centrale din G7, pentru a discuta consecinţele economice ale războiului din Orientul Mijlociu, informează AFP.
Faptul că miniştrii Finanţelor şi cei ai Energiei din G7 se întâlnesc simultan, eveniment fără precedent în ultimii 50 de ani, potrivit ministrului francez al Economiei şi Finanţelor, Roland Lescure, "demonstrează clar amploarea interconexiunilor dintre aprovizionarea cu energie şi problemele de stabilire a preţurilor", a declarat acesta chiar înainte de începerea reuniunii, la ora 13:00.
"Ideea este să monitorizăm cum evoluează situaţia, să facem schimb de informaţii, în special în ceea ce priveşte potenţialele perturbări - dintre care unele ştim că au loc în Asia (...)", a declarat Roland Lescure.
Franţa deţine în prezent preşedinţia G7, grup din care mai fac parte Canada, Germania, Italia, Japonia, Marea Britanie şi Statele Unite.
Reuniunea se desfăşoară în sistem de videoconferinţă, aşa cum a fost cazul reuniunii din 9 martie a miniştrilor de Finanţe din G7. Vor lua parte şi reprezentanţi de la Agenţia Internaţională pentru Energie (AIE), Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi Banca Mondială.
Blocarea Strâmtorii Ormuz, o rută maritimă importantă prin care trece în mod normal o cincime din producţia mondială de petrol, a dus la o creştere bruscă a preţurilor la hidrocarburi şi a perturbat lanţurile de aprovizionare.
Pe 9 martie, miniştrii de Finanţe din G7 au indicat că sunt pregătiţi să ia "toate măsurile necesare, inclusiv accesarea rezervelor strategice de petrol", potrivit lui Roland Lescure. De atunci, Agenţia Internaţională pentru Energie (AIE) a anunţat eliberarea a 400 de milioane de barili de petrol din rezervele celor 32 de ţări membre ale sale.
Confruntate cu consecinţele economice ale războiului din Orientul Mijlociu, a cărui durată este incertă, numeroase ţări au implementat măsuri pentru a limita efectele dificultăţilor de aprovizionare şi ale creşterii preţurilor la energie.
În Franţa, Guvernul a anunţat vineri un ajutor de aproximativ 70 de milioane de euro, iniţial limitat la luna aprilie, în beneficiul sectoarelor pescuitului, agriculturii şi transporturilor.
CPME, a doua cea mai mare organizaţie patronală din Franţa, a solicitat sâmbătă în mod special "extinderea" acestor măsuri.
"Astăzi, dacă implementaţi măsuri generale, acestea vă vor costa mulţi bani şi vor fi probabil foarte ineficiente. Aşadar, astăzi, lucrăm îndeaproape cu cei care au cea mai mare nevoie, sprijinindu-i zilnic, la nivel internaţional, naţional şi foarte local, pentru că aşa trebuie gestionată această criză", a declarat luni Roland Lescure.
Această nouă reuniune G7 are loc la câteva zile după cea a miniştrilor de Externe, care a avut loc joi şi vineri la Abbaye des Vaux-de-Cernay, la aproximativ 50 de kilometri de Paris. Aceştia au cerut încetarea imediată a atacurilor împotriva populaţiilor civile şi a infrastructurii din Orientul Mijlociu. De asemenea, miniştrii de Externe au reafirmat necesitatea restabilirii navigaţiei libere şi sigure în Strâmtoarea Ormuz.
Un summit al şefilor de stat şi de guvern din G7 este programat pentru mijlocul lunii iunie la Evian.
Preşedintele Consiliului European, Antonio Costa, a declarat luni că a avut o "discuţie telefonică bună" cu premierul pakistanez Shehbaz Sharif privind războiul din Iran şi a afirmat că Uniunea Europeană este grav preocupată de prelungirea războiului şi de impactul său global tot mai mare, relatează Reuters.
"Am avut o discuţie telefonică bună astăzi cu prim-ministrul pakistanez @CMShehbaz Sharif pentru a auzi evaluarea sa privind războiul din Iran, precum şi privind rezultatul recentele consultări între miniştrii de externe din Egipt, Regatul Arabiei Saudite, Pakistan şi Turcia desfăşurate la Islamabad", a postat Costa pe platforma X.
"Eu este grav preocupată de prelungirea războiului şi de impactul său global tot mai mare", a adăugat Costa.
Pakistanul a anunţat duminică că se pregăteşte să găzduiască "discuţii semnificative" în zilele următoare privind încheierea conflictului dintre SUA şi Israel şi Iran.
Iranul a afirmat luni că ambasadorul său în Liban va rămâne în postul său din Beirut, sfidând Ministerul libanez de Externe, care l-a declarat persona non grata şi i-a cerut să plece, relatează Reuters.
În contextul războiului care face ravagii în Liban între Hezbollah şi Israel, statutul trimisului iranian a devenit un punct central de tensiune între gruparea susţinută de Iran şi guvernul libanez, care a criticat drastic Hezbollah pentru intrarea în războiul regional în sprijinul Teheranului şi a cerut discuţii cu Israelul, notează Reuters.
Ministerul libanez de Externe a declarat săptămâna trecută că a decis să retragă acreditarea ambasadorului desemnat, Mohammad Reza Sheibani, şi i-a cerut să plece până pe 29 martie. Ministerul a argumentat la acea vreme că Sheibani a încălcat convenţiile diplomatice făcând declaraţii despre politica internă libaneză.
Preşedintele Parlamentului libanez, Nabih Berri, un influent politician musulman şiit şi aliat al Hezbollah, s-a opus deciziei Ministerului de Externe şi i-a cerut lui Sheibani să rămână, au indicat surse informate cu privire la poziţia lui Berri.
Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe iranian, Ismail Bagaei, a confirmat la rândul său la o conferinţă de presă că Sheibani va rămâne la Beirut.
"Având în vedere chestiunile ridicate de părţile libaneze relevante şi concluziile la care s-a ajuns, ambasadorul iranian îşi va continua activitatea de ambasador la Beirut şi este încă prezent acolo", a spus Bagaei.
Libanul nu a comentat deocamdată.
Libanul a fost atras în războiul din Orientul Mijlociu pe 2 martie, când gruparea musulmană şiită Hezbollah a intrat în luptă în sprijinul Iranului, declanşând o ofensivă israeliană care a ucis peste 1.200 de oameni în Liban şi a determinat strămutarea a peste 1 milion.
Prim-ministrul libanez Nawaf Salam, a cărui administraţie a încercat să dezarmeze paşnic Hezbollah, a calificat decizia acestuia de a ataca Israelul drept lipsită de consideraţie faţă de majoritatea libanezilor şi a interzis aripa sa militară.
Luni, ministrul israelian de externe, Gideon Saar, care a lăudat decizia Libanului de săptămâna trecută, a remarcat că termenul limită pentru plecarea ambasadorului iranian din Liban a expirat, iar acesta "îşi bea cafeaua la Beirut, batjocorind Ťţara gazdăť".
"Libanul este un stat virtual care este, în practică, ocupat de Iran", a scris Saar pe X.
Donald Trump a declarat că SUA poartă negocieri cu un „nou regim” din Iran pentru încheierea operațiunilor militare, avertizând însă că, în lipsa unui acord rapid și a redeschiderii Strâmtorii Hormuz, Washingtonul ar putea lansa atacuri masive asupra infrastructurii energetice iraniene.
"Statele Unite ale Americii poartă discuții serioase cu un NOU REGIM, MAI REZONABIL, pentru a pune capăt operațiunilor noastre militare din Iran. S-au înregistrat progrese importante, dar dacă din orice motiv nu se ajunge rapid la un acord, lucru care, cel mai probabil, se va întâmpla și dacă Strâmtoarea Hormuz nu este imediat „deschisă pentru afaceri”, ne vom încheia „șederea” în Iran prin distrugerea și anihilarea completă a tuturor centralelor electrice, câmpurilor petroliere și a Insulei Kharg (și, posibil, a tuturor instalațiilor de desalinizare!), pe care în mod deliberat nu le-am „atins” până acum.
Aceasta va fi o represalie pentru numeroșii noștri soldați și alți cetățeni pe care Iranul i-a măcelărit și ucis în timpul celor 47 de ani de „Domnie a Terorii” a vechiului regim", a scris Donald Trump pe Truth Social.
Un influent politician iranian a cerut Teheranului să se retragă din Tratatul de neproliferare a armelor nucleare (TNP), în urma bombardării mai multor instalaţii nucleare de către Israel şi Statele Unite, a relatat luni televiziunea de stat iraniană, relatează dpa.
Alaeddin Borujerdi, un important diplomat, cunoscut pentru rolurile sale cheie în politica externă şi de securitate a Iranului, a declarat într-un interviu acordat televiziunii de stat că o retragere din TNP este discutată în parlament.
În calitate de membru al acordurilor internaţionale, Iranul s-a angajat să supravegheze activităţile sale nucleare şi a dat asigurări comunităţii internaţionale că nu doreşte să se înarmeze cu arme nucleare, a mai spus el.
El a spus că aceste acorduri nu au avut drept scop ca Iranul "să accepte cele mai stricte inspecţii fără a primi niciun sprijin".
El l-a criticat, de asemenea, pe Rafael Grossi, directorul general al Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA).
"Mulţi sunt de părere că aceste inspecţii ale agenţiei deschid calea pentru activităţi de spionaj", a spus Borujerdi.
"În opinia mea, a venit momentul să ne retragem din TNP", a mai spus el.
La rândul său, Ministerul de Externe iranian a declarat luni că în Iran se pune într-adevăr problema unei posibile retrageri din Tratatul de neproliferare a armelor nucleare (TNP).
"Republica Islamică nu a căutat niciodată şi nu caută să dobândească arme nucleare", a reiterat purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe iranian, Esmail Baghai, în cadrul unei conferinţe de presă săptămânale, relatează AFP.
Însă "indiferent de poziţia noastră clară privind interzicerea tuturor armelor de distrugere în masă, aderarea la acest tratat generează o dezbatere reală în opinia publică şi la nivel parlamentar", a adăugat el.
TNP interzice ţărilor fără arsenal nuclear să se doteze cu bombe atomice.
Guvernul de la Teheran a ameninţat în trecut că se va retrage din TNP.
O decizie finală cu privire la această chestiune nu va fi luată probabil de parlament, ci de Consiliul Naţional de Securitate sau de ghidul suprem iranian, liderul spiritual şi politic al ţării.
Doi membri ai unui grup de opoziţie interzis au fost executaţi în Iran, a relatat luni postul de radio de stat, conform dpa.
Bărbaţii au fost spânzuraţi în cursul dimineţii de luni, conform relatărilor sistemului judiciar. Ei au fost numiţi "elemente ale grupării teroriste de ipocriţi" - o referinţă la gruparea Mujahedinii Poporului.
Ei au fost acuzaţi că au plănuit atacuri, a precizat agenţia de ştiri Fars, citând sistemul judiciar. Autorităţile ar fi confiscat arme de la inculpaţi.
Activiştii pentru drepturile omului i-au descris drept prizonieri politici. "Au fost ţinuţi în izolare prelungită, supuşi torturii şi li s-a refuzat accesul la consiliere juridică", a scris Mahmood Amiry-Moghaddam, directorul organizaţiei Iran Human Rights (IHRNGO), pe reţeaua X.
Scopul declarat al grupului, fondat în 1981 şi aflat în exil, este răsturnarea sistemului de guvernământ din Iran.
Organizaţia este, însă, extrem de controversată şi este în mare parte respinsă de figuri ale opoziţiei atât din interiorul, cât şi din afara Iranului.
De la izbucnirea războiului, sistemul judiciar iranian a reprimat dur criticii săi. Mai mulţi bărbaţi au fost executaţi de atunci pentru presupus spionaj în numele Israelului.
Organizaţiile pentru drepturile omului critică de mult timp utilizarea pedepsei cu moartea în Iran. Acestea acuză autorităţile că folosesc execuţiile în principal ca mijloc de intimidare.
Anul trecut, peste 2.000 de persoane au fost executate, conform agenţiei de ştiri a Activiştilor pentru Drepturile Omului din Iran (HRANA) - mai mult decât în orice alt moment din ultimele decenii.
Mass-media israeliene au relatat luni că o rafinărie de petrol din Haifa, cea mai mare din Israel, a fost lovită, la scurt timp după ce armata a indicat că a detectat noi rachete lansate din Iran, transmite AFP.
Postul de televiziune Channel 12 a difuzat imagini care arătau un nor dens de fum negru ridicându-se deasupra zonei rafinăriei.
Nu este clar deocamdată dacă rafinăria a fost lovită direct de un tir provenit din Iran sau din Liban ori de resturi de la o interceptare.
Rafinăria din Haifa, al treilea oraş israelian, situat în nordul ţării, este amplasată într-o mare zonă industrială.
'Echipe de căutare şi salvare, formate din rezervişti şi militari activi, se deplasează acum la un obiectiv situat în nordul Israelului, unde au fost semnalate impacturi', a declarat armata într-un comunicat, fără a preciza obiectivul afectat.
În plus, armata cere 'populaţiei să evite să se adune în aceste zone'.
Presa locală scrisese deja că obiectivul fusese lovit pe 19 martie, după tiruri de rachete iraniene în direcţia Israelului.
Armata siriană a anunţat luni că un "amplu atac" cu drone a vizat în zorii zilei mai multe dintre bazele sale situate în estul ţării, în apropiere de frontiera cu Irakul, relatează AFP.
Damascul încearcă să se ţină departe de războiul regional intrat în a doua lună, dar a semnalat mai multe incidente pe teritoriul sirian.
Într-un comunicat, armata a indicat că un "amplu atac cu drone a vizat mai multe baze ale forţelor sale din apropierea frontierei cu Irakul".
"Unităţile noastre au reuşit să respingă cea mai mare parte a dronelor şi să le doboare", a adăugat armata siriană, care spune că "examinează opţiuni" de ripostă şi asigură că "va împiedica orice fel de agresiune împotriva teritoriului sirian".
Siria a anunţat duminică respingerea unui atac cu drone provenind din Irak împotriva bazei americane din Qasrak, în nord-estul ţării.
"Atribuim Irakului responsabilitatea şi îi cerem să împiedice repetarea atacurilor care ameninţă stabilitatea noastră", a afirmat viceministrul apărării sirian Sipan Hamo.
Armata siriană a anunţat sâmbătă că a respins un atac similar, provenind dinspre Irak, împotriva bazei din al-Tanf (sud-est), care găzduise anterior forţe americane.
Aceasta indicase în 24 martie că o altă bază a sa, din nord-est, fusese ţinta unui atac cu rachete dinspre Irak.
Un responsabil irakian a acuzat o grupare armată locală, iar patru persoane au fost arestate în Irak în legătură cu aceste atacuri.
Irakul s-a văzut atras în războiul declanşat în 28 februarie de ofensiva americano-israeliană împotriva Iranului, care de atunci a cuprins o mare parte din Orientul Mijlociu.
Preşedintele sirian Ahmad al-Sharaa a declarat că depune eforturi pentru a menţine ţara sa, care de abia iese dintr-un lung război civil, departe de ostilităţile din regiune.
Guvernul spaniol a ordonat închiderea spaţiului său aerian pentru zborurile din SUA care participă la operaţiunea militară împotriva Iranului, informează luni EFE.
Spania interzice, de asemenea, utilizarea bazelor sale aeriene Rota şi Moron de către aeronavele americane şi nu autorizează aeronavele staţionate în ţări terţe europene să utilizeze spaţiul aerian spaniol, potrivit unei relatări publicate luni de ziarul El Pais şi confirmat pentru EFE de surse din domeniul apărării.
Închiderea spaţiului său aerian, care obligă avioanele militare să ocolească Spania, ţară membră a NATO, în drum spre ţintele lor din Orientul Mijlociu, nu include situaţii de urgenţă, a adăugat El Pais, citat de Reuters.
"Această decizie face parte din decizia deja luată de guvernul spaniol de a nu participa sau contribui la un război iniţiat unilateral şi împotriva dreptului internaţional", a declarat ministrul economiei, Carlos Cuerpo, într-un interviu acordat postului de radio Cadena Ser, când a fost întrebat dacă decizia de a închide spaţiul aerian al Spaniei ar putea înrăutăţi relaţiile cu Statele Unite.
Prim-ministrul spaniol Pedro Sanchez a fost unul dintre "cei mai vocali oponenţi ai atacurilor SUA şi Israelului asupra Iranului, descriindu-le drept imprudente şi ilegale.
Refuzul Spaniei de a permite utilizarea acestor baze, care sunt operate în comun cu SUA în baza unui acord bilateral, a amplificat tensiunile dintre cele două guverne şi l-a făcut pe preşedintele american Donald Trump să critice în mod repetat autorităţile spaniole.
Cu toate acestea, guvernul spaniol a rămas ferm în opoziţia sa faţă de intervenţia SUA şi Israelului în Iran şi utilizarea acestor baze în acest scop, argumentând că războiul încalcă dreptul internaţional, în ciuda ameninţărilor lui Trump de a impune un embargou comercial Spaniei.
Miniştrii Energiei din Uniunea Europeană vor discuta marţi modul în care îşi coordonează răspunsurile la perturbările de pe pieţele globale ale energiei, în urma războiului din Iran, conform unui document intern al UE privind întâlnirea, transmite Reuters.
"Miniştrii sunt invitaţi să împărtăşească evaluarea lor privind recentele evoluţii de pe pieţele energiei, identificând zonele unde o coordonare mai puternică la nivelul UE ar putea fi necesară, indicând ce măsuri concrete ar putea fi adoptate pentru a rezolva dificultăţile de pe piaţa gazelor şi a petrolului într-un mod coordonat", se arată în documentul consultat de Reuters.
Reuniunea miniştrilor Energiei din Uniunea Europeană va avea loc la ora 13:00 GMT, în sistem videoconferinţă.
Vineri a avut loc la Bruxelles întâlnirea miniştrilor de Finanţe din Uniunea Europeană pe tema creşterii preţului energiei.
Economia UE se confruntă cu riscul stagflaţiei, ca rezultat al creşterii preţurilor energiei, în urma războiului din Iran, a afirmat comisarul european pentru economie, Valdis Dombrovskis.
"Perspectivele sunt umbrite de incertitudinile profunde, dar este clar că ne confruntăm cu riscul şocului stagflaţiei, cu alte cuvinte, o situaţie în care creşterea economică mai lentă coincide cu o inflaţie mai ridicată", a declarat Dombrovskis, după reuniunea miniştrilor de Finanţe din Uniunea Europeană pe tema creşterii preţului energiei.
"Acesta este cazul chiar şi dacă perturbările în aprovizionarea cu energie vor fi de scurtă durată. Într-un astfel de scenariu, analizele noastre sugerează că avansul economiei UE în 2026 ar putea fi cu aproximativ 0,4 puncte procentuale mai scăzut decât nivelul din previziunile de toamnă, iar inflaţia ar putea fi cu până la un punct procentual mai ridicată", a avertizat oficialul.
Comisia previziona în noiembrie că PIB-ul UE va înregistra o creştere de 1,4% în 2026 şi 1,5% în 2027, în timp ce zona euro ar urma să înregistreze o expansiune de 1,2% anul acesta şi de 1,4% anul viitor. Inflaţia în zona euro ar urma să se situeze la 2% în 2026, în linie cu ţinta BCE pe termen mediu.
"Dacă perturbările în aprovizionarea cu energie vor fi de lungă durată şi mai substanţiale, consecinţele negative la adresa evoluţiei economiei vor fi mai accentuate. Creşterea ar putea fi cu aproximativ 0,6 puncte procentuale mai scăzută atât în 2026 cât şi în 2027", a afirmat Dombrovskis.
Preşedintele american Donald Trump ia în calcul o operaţiune militară cu trupe americane pe teren în Iran, cu scopul de a extrage aproximativ 450 de kilograme de uraniu din această ţară, relatează luni publicaţia The Wall Street Journal (WSJ), citată de EFE.
Operaţiunea, asupra căreia Trump nu a luat încă o decizie, ar putea să prelungească războiul mult mai mult decât a prevăzut Casa Albă şi ar expune direct militarii americani la posibile represalii din partea Iranului, precizează ziarul, citând surse oficiale din SUA.
"Ne vor da pulberea nucleară", a remarcat preşedintele americane în declaraţii făcute duminică, fără a menţiona posibila operaţiune de capturare a uraniului iranian.
Guvernul de la Teheran a confirmat că deţine aproximativ 440 de kilograme de material nuclear îmbogăţit la 60%, un nivel de puritate considerat apropiat de cele 90% necesare pentru fabricarea armelor nucleare, obiectiv pe care Iranul susţine că nu îl urmăreşte, dar atât SUA, cât şi Israelul se îndoiesc de sinceritatea declaraţiilor iraniene.
Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică (AIEA) acuză faptul că din 2019 i-a fost refuzat accesul pentru efectuarea de inspecţii la instalaţiile nucleare din Iran şi consideră că rezervele de uraniu ar putea să se afle în continuare în două dintre cele trei situri pe care SUA şi Israelul le-au atacat în iunie trecut: un complex de tuneluri din Isfahan şi un depozit din Natanz.
Pentru a ajunge în acele locuri şi a extrage uraniul, forţele speciale americane ar trebui mai întâi să zboare până în acea zonă, probabil sub tirurile rachetelor sol-aer şi al dronelor iraniene, precizează ziarul newyorkez.
Odată ajunse acolo, "trupele de luptă ar trebui să securizeze perimetrul, astfel încât geniştii, echipaţi cu utilaje de excavare, să poată căuta printre dărâmături şi să verifice dacă există mine sau capcane", adaugă publicaţia.
Experţi consultaţi de WSJ consideră că uraniul îmbogăţit ar urma să fie probabil depozitat în circa 40-50 de cilindri asemănători celor folosiţi pentru scufundări, care ar urma să fie puşi în containere de transport şi să umple cu ei mai multe camioane.
Operaţiunea ar putea dura o săptămână, iar pentru scoaterea materialul nuclear din Iran ar putea fi necesară amenajarea ad-hoc a unui aerodrom, un proces extrem de riscant.
"Nu este vorba de o operaţiune rapidă, de genul intrăm şi ieşim", a declarat pentru WSJ generalul în rezervă Joseph Votel, fost şef al Comandamentului Central al SUA şi al Comandamentului pentru Operaţiuni Speciale american.
Ca alternativă, Statele Unite ar putea încerca să extragă uraniul îmbogăţit din Iran în cadrul unor negocieri de pace, în acest sens existând precedente istorice: în 1994, au extras un astfel de material din Kazahstan, iar în 1998 au făcut acelaşi lucru în Georgia, aminteşte ziarul.
Iranul a avertizat duminică SUA că orice operaţiune terestră împotriva ţării se va încheia cu o "capturare umilitoare" a trupelor americane, care vor deveni "hrană pentru rechinii din Golful Persic".
Atacurile SUA şi ale Israelului asupra Iranului au avariat sau au distrus din 28 februarie - data declanşării conflictului - şi până în prezent peste 100.000 de clădiri civile, potrivit ultimelor date făcute publice de Semiluna Roşie iraniană, citate luni de dpa.
Aproape 40.000 de imobile rezidenţiale şi unităţi de afaceri au fost afectate doar în capitala Teheran, a indicat organizaţia umanitară într-o postare duminică pe platforma X.
Conform datelor Semilunii Roşii iraniene, aproximativ 600 de şcoli şi 300 de centre medicale au fost atacate în ultimele patru săptămâni. Aceste informaţii nu au putut fi însă verificate din surse independente, notează dpa.
Pe moment, nu există date actualizate privind numărul victimelor umane provocate de acest conflict.
Ministerul Sănătăţii iranian a comunicat la începutul săptămânii trecute că peste 1.900 de persoane au fost ucise de la începutul războiului în 28 februarie, între care 240 de femei şi 200 de copii. Peste 24.800 de persoane ar fi fost rănite în perioada menţionată de timp, conform ministerului citat.
Preşedintele american Donald Trump a declarat într-un interviu apărut luni în publicaţia britanică The Financial Times (FT) că şi-ar dori să preia controlul asupra petrolului iranian, calificându-i drept "proşti" pe criticii săi din interiorul SUA, potrivit dpa.
"Ca să fiu sincer, ceea ce mi-ar plăcea cel mai mult este să iau petrolul iranian", a afirmat Trump în remarci publicate luni. "Dar unii oameni proşti din SUA spun: 'De ce faci asta?' Dar ei sunt nişte oameni proşti", a adăugat Donald Trump.
Preluarea sub control a petrolului iranian ar necesita probabil ocuparea de către forţele americane a Insulei Kharg din Golf, pe unde tranzitează aproape 90% din exporturile de petrol ale ţării. Pentagonul a desfăşurat - conform unor date - a circa 10.000 de soldaţi special antrenaţi pentru operaţiuni terestre, dar experţii avertizează că ocuparea insulei ar putea expune trupele americane atacurilor iraniene.
În interviul pentru FT, Donald Trump a declarat că, în opinia sa, apărarea iraniană din Insula Kharg este slabă: "Nu cred că au vreo apărare. Am putea să o luăm foarte uşor", adăugând că forţele SUA s-ar putea să fie nevoite să rămână acolo "o vreme".
"Poate că vom lua Insula Kharg, poate că nu. Avem o mulţime de opţiuni", a spus el.
Întrebat dacă un armistiţiu în zilele următoare ar putea redeschide Strâmtoarea Ormuz, rută de importanţă strategică vitală pentru fluxurile mondiale de petrol şi gaze, Donald Trump a refuzat să ofere detalii.
"Mai avem aproximativ 3.000 de ţinte - am bombardat 13.000 de ţinte", a spus el, adăugând că un acord "ar putea fi încheiat destul de repede".
În declaraţii separate făcute duminică, preşedintele american a sugerat că Iranul va permite trecerea a circa 20 de petroliere prin Strâmtoarea Ormuz, potrivit EFE.
Astfel, liderul de la Casa Albă le-a spus jurnaliştilor care îl însoţeau la bordul avionului prezidenţial duminică după-amiază că Iranul a acceptat să permită trecerea acestor nave luni ca un fel "cadou" şi în "semn de respect" faţă de SUA.
Aceste declaraţii ale lui Donald Trump intervin pe fondul unei intensificări a prezenţei militare americane în Orientul Mijlociu, prin desfăşurarea a aproximativ 50.000 de soldaţi în total şi cu presupuse planuri ale Pentagonului privind o incursiune terestră în Iran, potrivit unor informaţii scurse în media americane.
De cealaltă parte, preşedintele parlamentului iranian, Mohammad Baqer Ghalibaf, a afirmat că SUA vorbesc în public despre negocieri, dar "în secret" plănuiesc un atac terestru, astfel încât Iranul "aşteaptă" sosirea soldaţilor americani desfăşuraţi recent în Orientul Mijlociu.
Comandamentul Central al Statelor Unite (Centcom) a informat sâmbătă despre desfăşurarea navei de asalt amfibie USS Tripoli, cu 3.500 de personal suplimentar, "plus aeronave de transport şi de luptă, precum şi unităţi de atac amfibie şi tactice".
Trump, care susţine că Washingtonul poartă negocieri cu Teheranul, a amânat până pe 6 aprilie ultimatumul dat Iranului de a debloca Strâmtoarea Ormuz, ameninţând că, în caz contrar, îi va distruge centralele electrice. De altfel, în interviul pentru FT, Trump a spus că discuţiile indirecte cu Iranul, prin intermediul unor intermediari pakistanezi, înregistrează progrese.
Sondajele arată că peste jumătate dintre americani se opun desfăşurării de trupe terestre în Iran, în condiţiile în care, de la declanşarea conflictului în 28 februarie în Orientul Mijlociu, 13 militari americani şi-au pierdut viaţa, iar peste 300 au fost răniţi, conform EFE.
Autoritățile din Kuweit au anunțat că un muncitor indian a fost ucis într-un atac care a provocat și "pagube materiale semnificative" unei clădiri. Un atac iranian asupra unei centrale de producere a energiei și de desalinizare a apei din Kuweit a dus la moartea acestuia și la avarierea unei clădiri din incintă, pe fondul tensiunilor regionale crescânde generate de războiul dintre Statele Unite, Israel și Iran.
„O clădire de servicii a unei centrale de energie și desalinizare a apei a fost atacată în cadrul agresiunii iraniene asupra statului Kuweit, ceea ce a dus la moartea unui muncitor indian și la pagube materiale semnificative”, a transmis luni Ministerul Energiei din Kuweit. Echipe tehnice și de intervenție au fost trimise imediat la fața locului pentru a gestiona situația și pentru a asigura continuarea normală a operațiunilor.
Nu a existat un comentariu oficial din partea Iranului, însă presa de stat iraniană a relatat declarația ministerului kuweitian, menționând că instalația a suferit pagube extinse în urma atacului.
Potrivit Al Jazeera, Kuweitul a fost vizat de atacuri repetate de la începutul războiului dintre SUA și Israel împotriva Iranului, în urmă cu peste o lună.
„Chiar aseară, Ministerul Apărării a anunțat că 14 rachete și 12 drone au fost detectate în spațiul aerian al Kuweitului, iar mai multe dintre aceste drone vizau o bază militară, unde 10 militari au fost răniți. Ei au fost transportați la spital și au primit îngrijiri medicale”, a spus acesta.
Escaladarea conflictului continuă de la începutul atacurilor lansate de SUA și Israel asupra Iranului, care, potrivit autorităților iraniene, au provocat peste 2.000 de morți, inclusiv fostul lider suprem, ayatollahul Ali Khamenei, alți oficiali de rang înalt și cel puțin 216 copii și au distrus infrastructură esențială.
Forțele iraniene au ripostat cu atacuri cu drone și rachete asupra Israelului și asupra unor țări din regiune care găzduiesc baze militare americane, provocând victime și distrugeri.
Iranul a blocat, de asemenea, în mod efectiv strâmtoarea Ormuz, prin care tranzitează aproximativ 20% din petrolul și gazele naturale lichefiate la nivel global, ceea ce a dus la creșterea prețurilor la energie și la instabilitate pe piețele financiare.
Săptămâna trecută, președintele american Donald Trump a anunțat că va suspenda pentru 10 zile atacurile asupra instalațiilor energetice iraniene, până pe 6 aprilie. Iranul a avertizat că va răspunde prin atacuri asupra infrastructurii energetice din regiunea Golfului, dacă propriile sale facilități vor fi vizate.
Războiul a scos în evidență și vulnerabilitatea infrastructurii critice de apă într-o regiune care se confruntă deja cu un deficit major de resurse de apă.
Donald Trump a transmis, pe platforma Truth Social, un mesaj după ultimele evoluții din conflictul din Orientul Mijlociu, în care a vorbit despre operațiuni militare reușite ale Statelor Unite și despre lovirea unor ținte importante din Iran.
"Zi mare în Iran. Multe ținte urmărite de mult timp au fost lovite și distruse de armata noastră PUTERNICĂ, cea mai bună și letală din lume. Dumnezeu să vă binecuvânteze pe toți!"
Reactorul de cercetare Khondab din Iran a fost grav avariat de atacuri şi nu mai este operaţional, a anunţat duminică seară Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică (AIEA), relatează dpa şi AFP.
"Pe baza analizei independente a imaginilor din satelit şi a cunoştinţelor despre instalaţie, AIEA a confirmat că uzina de producţie a apei grele de la Khondab (noua denumire a reactorului de la Arak - n.r.), despre care Iranul a raportat că a fost atacată pe 27 martie, a suferit daune grave şi nu mai este operaţională", a transmis agenţia pe platforma de socializare X.
AIEA a mai precizat că "instalaţia nu conţine niciun material nuclear declarat".
Armata israeliană a anunţat vineri că a efectuat un atac asupra unui complex de apă grea lângă Arak, în centrul Iranului, descriind uzina drept "un loc cheie de producţie de plutoniu pentru arme nucleare".
Reactorul din apropierea oraşului Arak fusese lovit şi în iunie anul trecut, când Israelul şi SUA au atacat instalaţiile nucleare iraniene. La acea vreme, AIEA a declarat că lucrările de construcţie erau încă în desfăşurare şi că, prin urmare, nu se aflau materiale nucleare acolo.
În atacul de vineri, Israelul a invocat încercările repetate ale Iranului de a reconstrui instalaţia în urma loviturilor de anul trecut.
Preşedintele american Donald Trump s-a lăudat duminică seară că a obţinut "o schimbare de regim în Iran", graţie atacurilor aeriene ale Statelor Unite şi Israelului, şi a spus că a negociat cu noii lideri ai Republicii Islamice trecerea a 20 de petroliere prin strâmtoarea Ormuz "în următoarele zile", scrie AFP.
Aceste anunţuri ale şefului administraţiei de la Washington au fost făcute în timp ce în Statele Unite cresc îngrijorările cu privire la un posibil blocaj american în Orientul Mijlociu. Preţul petrolului şi-a reluat creşterea, iar Wall Street a suferit o scădere accentuată săptămâna trecută.
Obiectivele războiului lansat de miliardarul republican sunt în continuare neclare, iar mii de soldaţi americani au fost desfăşuraţi în regiune în ultimele zile.
În ciuda acestei desfăşurări militare în jurul Iranului, Trump continuă să agite posibilitatea unui acord de pace iminent.
"Cred că vom ajunge la un acord cu ei, sunt aproape sigur de asta", a declarat el în timpul unui briefing de presă la bordul Air Force One.
Preşedintele SUA a încercat, de asemenea, să liniştească opinia publică, afirmând că a obţinut deja o schimbare în natura puterii de la Teheran, datorită atacurilor care i-au ucis pe liderul suprem Ali Khamenei şi numeroşi oficiali de rang înalt ai Republicii Islamice.
"Am avut o schimbare de regim, o putem vedea deja, pentru că primul regim a fost decimat, distrus, toţi sunt morţi", a subliniat preşedintele american într-un briefing de presă. "Următorul regim", numit în urma morţii ayatollahului Khamenei, "este şi el în mare parte mort", a insistat el.
Desemnat drept succesor, fiul său Mojtaba Khamenei nu a fost văzut de când trebuia să preia conducerea ţării. Autorităţile iraniene publică doar mesaje scrise din partea lui.
"Nimeni nu a mai auzit de el. Poate că este în viaţă, dar evident că se află într-o situaţie foarte, foarte gravă", a spus Trump.
Această situaţie a dus de facto la instaurarea celui de-"al treilea regim" în Iran, potrivit preşedintelui SUA.
"Avem de-a face cu oameni diferiţi faţă de cei cu care a avut de-a face oricine până acum", a rezumat el. "Este un grup de persoane complet diferit, aşa că aş considera asta o schimbare de regim", a continuat Trump.
Liderul de la Casa Albă a mai anunţat că aceşti oficiali iranieni au fost de acord să relaxeze uşor blocada din jurul strâmtorii Ormuz, o cale navigabilă crucială prin care trece de obicei 20% din petrolul mondial şi care a fost paralizată de la începutul războiului.
"Ne-au dat, din respect, cred, 20 de petroliere - petroliere foarte mari - care vor trece prin strâmtoarea Ormuz, iar acest lucru începe mâine (luni) dimineaţă, pentru următoarele câteva zile", a asigurat el.
Preşedintele american Donald Trump a avertizat că armata americană ar putea să ocupe "foarte uşor" controlul asupra insulei Kharg, un sit petrolier esenţial pentru Iran, într-un interviu acordat Financial Times, publicat duminică seara, notează AFP.
"Poate vom ocupa insula Kharg, poate nu. Avem multe opţiuni (...) Nu cred că au vreo apărare. Am putea să o ocupăm foarte uşor", a afirmat preşedintele american, întrebat de jurnal despre starea apărării iraniene pe insula Kharg.
Vizată la mijlocul lunii martie de un atac american, această fâşie de pământ situată în nordul Golfului adăposteşte cel mai mare terminal petrolier al Iranului care asigură aproximativ 90% din exporturile sale de ţiţei, potrivit unei note recente a băncii americane JP Morgan.
Noul lider suprem al Iranului, Mojtaba Khamenei, ascuns publicului de la numirea sa, a mulţumit Irakului vecin pentru sprijinul în războiul împotriva Statelor Unite şi Israelului, într-un mesaj transmis duminică de presa iraniană, citat de AFP.
În acesta, el "îşi exprimă recunoştinţa faţă de autoritatea religioasă supremă şi poporul irakian pentru poziţia lor clară împotriva agresiunii asupra Iranului", a scris agenţia de presă Isna Isna, referindu-se la marele ayatollah Ali al-Sistani, personalitate de referinţă pentru milioane de şiiţi din Irak şi din întreaga lume.
La începutul lunii martie, clericul în vârstă de 95 de ani, născut în Iran, dar locuind în oraşul sfânt irakian Najaf de decenii, a îndemnat "toţi musulmanii" să denunţe "războiul nedrept" împotriva Iranului.
Mojtaba Khamenei, care i-a succedat tatălui său, Ali Khamenei, după ce acesta a fost ucis în prima zi a atacurilor din 28 februarie, încă nu a apărut în public, emiţând doar declaraţii scrise.
Această absenţă a alimentat speculaţiile despre soarta sa, preşedintele american Donald Trump punând chiar la îndoială dacă mai este în viaţă.
De partea iraniană, televiziunea de stat şi mai mulţi oficiali au afirmat că acesta se recuperează după rănile suferite în timpul unui atac şi difuzează în mod regulat imagini cu el, fără a preciza data.
Clericul în vârstă de 56 de ani, care are propriile conturi de Telegram şi X, s-a exprimat de două ori de la desemnarea sa, proclamând victoria Republicii Islamice asupra "inamicului", mesaje citite, de fiecare dată, de prezentatori ai televiziunii de stat.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
