Praf ce formează stele şi planete, recreat de cercetători în laboratorul unei universităţi (studiu)

Florin Răvdan / 04 oct 2019 / 12:06 Salveaza PDF Comentarii

O echipă de oameni de ştiinţă din Scoţia a reuşit să recreeze în laborator praf ce formează stele şi planete, relatează vineri Press Association. 

Profesorul Martin McCoustra şi o echipă de cercetători de la Heriot-Watt University din Edinburgh au petrecut ultimii 12 ani analizând modul în care se formează şi se comportă gheaţa în jurul micilor fire de praf din mediul interstelar. Din acesta se formează noi stele şi planete, dar şi structuri precum Nebuloasa Vultur (Eagle Nebula), oferind o sursă de molecule organice complexe din care poată să apară viaţă. Specialiştii în astrochimie au recreat în laborator mediul din spaţiu şi au descoperit că praful este mult mai complex din punct de vedere al structurii decât se credea iniţial. Profesorul McCoustra l-a comparat cu o ''tartă cu cireşe insuficient coaptă''. Anterior, se credea că acest praf are o structură asemănătoare unei cepe. ''Aceşti mici bulgări de zăpadă deţin roluri esenţiale în evoluţia universului actual, de la controlarea procesului formării stelelor până la furnizarea unui inventar de molecule organice din care biologia poate să evolueze. Dacă înţelegem modul lor de formare şi evoluţia, atunci putem aprecia mai mult aceste roluri'', a adăugat specialistul. ''Modelul-ceapă prezintă învelişul îngheţat al grăuntelui (de praf) ca pe o serie de straturi, unde firul de praf din centru este mai întâi acoperit complet de un strat gros de gheaţă bogată în apă. Deasupra acestui strat, alte specii sunt absorbite, în funcţie de temperatură. Aceasta înseamnă că doar un strat relativ pur de apă interacţionează direct cu suprafaţa grăuntelui de praf, în timp ce alte specii, precum monoxidul de carbon, vor interacţiona cu suprafaţa apei'', a precizat McCoustra. ''Am descoperit că apa este mult mai mobilă pe suprafaţa grăuntelui de praf şi are tendinţa de a forma mici insule de gheaţă, nu un film uniform. Astfel, zone de pe suprafaţa firelor de praf rămân libere şi pot absorbi alte specii. Aşa că, în loc de ceapă, imaginaţi-vă o tartă de cireşe insuficient coaptă, în care cireşele de apă s-au scufundat în stratul de la baza tortului de gheaţă în timpul coacerii'', a mai spus el. Echipa de oameni de ştiinţă speră că alţi cercetători vor testa ideile avansate. ''Ne rafinăm modelul asupra modului în care se dezvoltă praful spaţial şi, printr-o combinaţie de observaţii şi simulări computerizate, am dezvoltat o ipoteză ce trebuie dovedită'', a adăugat McCoustra. Studiul a fost publicat în ACS Earth and Space Chemistry.

Sursa: Agerpres 

Te-ar putea interesa







Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?

Copyright 2019 SC PRESS MEDIA ELECTRONIC SRL. Toate drepturile rezervate.


dcn.n-nxt.26