Păstrarea identității în cazul românilor plecați în străinătate este o adevărată provocare. Distanța fizică față de nucleul cultural poate reprezenta un impediment important, la care se adaugă nevoia de...
Autoritățile române sunt conștiente de pericolul asimilării culturale, drept pentru care sprijină destul de mult diaspora în sensul perpetuării valorilor și culturii românești. Însă perpetuarea identității românești în rândul celor plecați din țară nu se poate face prin acțiuni izolate, ci trebuie să existe interes în acest sens din mai multe direcții. În acest context, comunitățile joacă un rol foarte important, prin toți vectorii lor: familie, instituții comunitare (școală, biserică), evenimente organizate în comunitate.
În decursul lunii august, pe site-ul stiridiaspora.ro au fost publicate mai multe întrebări pe tema rolului comunității în păstrarea identității românești pentru diaspora. Toți cititorii știridiaspora.ro au putut să răspundă acestor întrebări, indiferent că locuiesc în țară sau în străinătate. Întrebați fiind dacă ei consideră că românii din diaspora se implică suficient în educația copiilor în limba română, 67.2% dintre respondenți cred că acest lucru nu se întâmplă, mai ales că alți 58% consideră că există suficient de multe cursuri de limba română disponibile pentru copii diasporenilor. O parte din responsabilitatea pentru lipsa de participare este transferată și către părinți, care nu colaborează mai mult între ei (în opinia a 52.4% dintre cei care au răspuns întrebărilor).
De asemenea, și evenimentele culturale cu specific românesc sunt considerate suficiente de către 54.2% dintre respondenți. Interesant este că, atunci când au fost întrebați dacă ar participa la evenimente organizate de către comunitățile românești, în cazul în care ar locui în diaspora, 59.8% dintre participanții la studiu au declarat că nu.
Alt actor social comunitar care ar putea avea impact pentru perpetuarea identității culturale românești în diaspora este biserica. Însă percepția generală este că biserica nu este suficient de implicată (60.8% dintre respondenți sunt de părere că biserica românească nu sprijină destul păstrarea limbii și a culturii).
Tot la nivel de percepție generală, se pare că nici din partea românilor din țară nu se primește destul sprijin pentru perpetuarea identității culturale în diaspora: aproape două treimi dintre respondenți cred că asociațiile românești nu ar trebui să sprijine mai mult proiecte educaționale pentru diaspora. De asemenea, nu se percepe nevoia unui sprijin susținut nici de la nivel individual (56,6% spun că românii din țară nu ar trebui să sprijine mai intens proiectele culturale din diaspora). Probabil că o influență mare o are și faptul că legătura dintre comunitățile românești din țară și din diaspora sunt destul de slabe (68.8% dintre cei care au răspuns întrebărilor sunt de această părere).
O posibilă explicație pentru lipsa implicării de la nivel comunitar poate fi faptul că nu este percepută pe deplin importanța comunității în prevenirea pierderii limbii și culturii române, întrucât 55.8% dintre respondenți au spus că limba și cultura nu se vor pierde în diaspora, chiar dacă nu va fi implicată comunitatea.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News