Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) publică luni, 16 martie 2026, Raportul economic pentru România, în care sunt analizate performanțele economice ale țării.

Raportul economic pentru România, publicat de OCDE astăzi, 16 martie 2026, analizează performanțele recente ale țării și modul în care poate stimula creșterea economică pentru a construi o economie mai rezilientă, mai incluzivă și mai durabilă.

Potrivit OCDE, convergența veniturilor și a productivității României cu nivelurile Organizației a fost impresionantă, în ciuda unei încetiniri recente a creșterii economice, determinată parțial de consolidarea fiscală.

OCDE precizează în Raportul economic pentru România că țara noastră continuă să beneficieze de fonduri substanțiale ale UE, care sprijină investițiile și potențialul de creștere pe termen lung.

Totuiși, deși creșterea puternică a salariilor din ultimii ani a susținut veniturile nominale, aceasta a contribuit și la inflație și a slăbit competitivitatea prețurilor, evidențiind nevoia unei creșteri economice mai echilibrate, mai evidențiază Organizația.

CITEȘTE ȘI - Secretarul general al OCDE, la București. Întâlniri cu Nicușor Dan și Ilie Bolojan

Principalele mesaje ale raportului economic OCDE pentru România

Expansiunea fiscală din trecut a mărit considerabil deficitul bugetar, creând riscul unei traiectorii nesustenabile a datoriei publice. Îmbunătățirea eficienței cheltuielilor și lărgirea bazei de impozitare sunt esențiale pentru corectarea dezechilibrelor fiscale. Politica monetară ar trebui să mențină ratele dobânzilor stabile până când inflația se apropie de ținta stabilită.
Tinerii cu nivel scăzut de calificare, femeile și lucrătorii vârstnici rămân subreprezentați pe piața formală a muncii. Extinderea participării necesită o educație mai bună, servicii de îngrijire a copiilor accesibile, politici de ocupare incluzive și rezultate mai bune în domeniul sănătății pentru a sprijini integrarea lucrătorilor mai în vârstă.
Adaptarea la schimbările climatice ar trebui accelerată. Printre priorități se numără îmbunătățirea raportării riscurilor, limitarea dezvoltării rezidențiale în zone cu risc ridicat, consolidarea apărării împotriva inundațiilor, îmbunătățirea gestionării apei și extinderea acoperirii prin asigurări.
România a înregistrat progrese semnificative în integrarea globală. Pentru a sprijini transferul de tehnologie și cunoștințe și pentru a urca pe lanțul valoric, este necesară stimularea inovării, adoptarea tehnologiilor digitale, îmbunătățirea rezultatelor educaționale și creșterea dinamismului mediului de afaceri. Implementarea eficientă și monitorizarea măsurilor anticorupție rămân, de asemenea, esențiale pentru susținerea mediului de afaceri.

Evoluții macroeconomice și provocări politice

Katja Schmidt și Gilles Thirion precizează în raport că „economia României a demonstrat reziliență în fața mai multor crize, însă creșterea economică a încetinit recent din cauza condițiilor externe mai slabe și a efectului de temperare pe care consolidarea fiscală îl are asupra cererii interne“.

Cei doi precizează însă că inflația rămâne ridicată și cu mult peste intervalul de toleranță al țintei de inflație, fiind alimentată suplimentar, începând de la mijlocul anului 2025, de eliminarea plafonării prețurilor la electricitate și de majorările semnificative ale taxelor și accizelor în contextul consolidării fiscale.

„Politica monetară ar trebui să mențină nivelul actual al ratelor dobânzilor până când inflația va arăta o tendință clară de scădere către nivelul țintă. Deși stabilitatea financiară pare, în linii mari, solidă, ar trebui introduse reglementări mai stricte pentru segmentele vulnerabile, precum creditarea corporativă în valută și schemele de credit garantate de stat.

Politica fiscală a inițiat un plan ambițios și întârziat de consolidare, care trebuie implementat integral și continuat și după 2026 pentru a stabiliza raportul datoriei publice. Îmbunătățirea eficienței cheltuielilor publice va fi necesară, însă trebuie consolidate și veniturile bugetare, în special prin reducerea decalajului mare de colectare a TVA“, se precizează în raport.

Promovarea unei participări mai mari la forța de muncă și a unei vieți profesionale mai sănătoase

Gilles Thirion precizează că forța de muncă a României este estimată să îmbătrânească și să se reducă în următoarele decenii, ceea ce va pune presiune asupra creșterii economice și asupra finanțelor publice.

Pentru a atenua aceste presiuni demografice și pentru a pregăti societatea pentru îmbătrânirea populației, există posibilitatea de a crește rata de ocupare a României, care este încă relativ scăzută, prin integrarea în piața muncii a grupurilor subreprezentate, prelungirea vieții active și îmbunătățirea stării de sănătate a populației.

„Creșterea ocupării în rândul femeilor necesită un acces mai bun la servicii de îngrijire a copiilor la prețuri accesibile și stimulente mai puternice pentru revenirea la muncă după naștere. Ocuparea în rândul tinerilor poate fi îmbunătățită prin reducerea abandonului școlar timpuriu și prin creșterea nivelului de educație, în special în zonele rurale, precum și prin îmbunătățirea educației profesionale și tehnice.

Consolidarea politicilor active pe piața muncii este esențială. Prelungirea vieții active necesită dezvoltarea învățării pe tot parcursul vieții, opțiuni de muncă mai flexibile și rezultate mai bune în domeniul sănătății. Politicile de sănătate ar trebui să acorde prioritate prevenției și asistenței medicale primare, să îmbunătățească accesul pentru grupurile vulnerabile și să abordeze deficitul de personal medical.

Migrația de întoarcere ar putea fi încurajată printr-o implicare mai activă a diasporei, în timp ce imigrația din țări terțe ar putea fi mai bine corelată cu nevoile pieței muncii“, mai notează Gilles Thirion.

Creșterea rezilienței la riscurile climatice

Potrivit raportului, România este foarte vulnerabilă la încălzirea globală și la fenomene meteorologice extreme, în special la inundațiile fluviale și la secete.

Deși există o Strategie Națională de Adaptare la Schimbările Climatice, specialiștii OCDE consideră că sunt necesare eforturi suplimentare pentru a avansa implementarea acesteia. De asemenea, măsurile de reducere a emisiilor trebuie intensificate pentru a atinge țintele de reducere a emisiilor stabilite.

„Gestionarea riscului de inundații s-a îmbunătățit în conformitate cu Directiva UE privind inundațiile, însă este esențială menținerea investițiilor în modernizarea infrastructurii de protecție împotriva inundațiilor. Construcțiile în zonele predispuse la inundații continuă, iar planificarea utilizării terenurilor ar trebui să țină cont în mod adecvat de riscurile de inundație. Având în vedere nivelul redus de conștientizare a acestor riscuri, tranzacțiile imobiliare ar trebui să includă obligativitatea legală de a informa cumpărătorii despre riscurile existente.

Asigurarea obligatorie împotriva riscurilor ar trebui aplicată mai strict pentru a crește nivelul scăzut de acoperire. Resursele de apă se confruntă cu presiuni tot mai mari din cauza gestionării deficitare a apei și a infrastructurii îmbătrânite. Sunt necesare acțiuni accelerate pentru îmbunătățirea eficienței utilizării apei, inclusiv modernizarea infrastructurii de apă și promovarea unor practici sustenabile de irigații și tratare a apelor uzate.

În agricultură, promovarea practicilor rezistente la schimbările climatice poate contribui la reducerea vulnerabilității la secetă. Alte priorități importante pentru adaptare includ accelerarea programelor de renovare a clădirilor și protejarea mai eficientă a infrastructurii critice“, se mai arată în raport.

Consolidarea competitivității României

Nu în ultimul rând, în raportul OCDE se precizează că „România a realizat o convergență semnificativă a veniturilor cu nivelurile OCDE în ultimele două decenii, determinată de o deschidere economică mai mare, integrarea mai profundă în lanțurile valorice globale, intrările de capital și liberalizarea economică“.

Cu toate acestea, există un potențial considerabil pentru integrarea mai puternică a firmelor autohtone pe piețele globale și pentru consolidarea legăturilor cu companiile străine care operează în România, ceea ce ar permite valorificarea mai mare a beneficiilor integrării globale, se arată în raport..

Creșterea capacității de absorbție a economiei interne va necesita investiții în capital uman și competențe, sprijin pentru cercetare și inovare, adoptarea accelerată a tehnologiilor și îmbunătățirea infrastructurii. În plus, îmbunătățirea mediului de afaceri prin reducerea poverilor administrative și de reglementare, precum și prin consolidarea procedurilor de insolvență și a concurenței, va stimula antreprenoriatul autohton și creșterea firmelor.

Deși România a făcut progrese semnificative în consolidarea cadrului instituțional și a politicilor publice, sunt necesare eforturi suplimentare pentru îmbunătățirea conformării fiscale, asigurarea stabilității legislative și aplicarea măsurilor anticorupție, pentru a crea condițiile unei economii puternice și competitive, mai precizează Katja Schmidt și Cameron Hall în raportul OCDE.