Conform propunerii de modificare a Codului penal făcută de PSD și înaintată de Președinte Curții Constituționale în vederea analizării, neglijența în serviciu se dezincriminează total. Adică dispare ca infracțiune, nerămânând nici măcar contravenție. Iar CCR a apreciat că această dezincriminare este constituțională!
Pe actualul Cod Penal neglijența în serviciu înseamnă ”Încălcarea din culpă de către un funcționar public a unei îndatoriri de serviciu, prin neîndeplinirea acesteia sau prin îndeplinirea ei defectuoasă, dacă prin aceasta se cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice, se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă.”
În baza acestui text de lege au existat numeroase condamnări în țară. Un exemplu pe înțelesul tuturor este acela al unui șef de instituție publică ce nu ia măsuri în vederea recuperării unor bani ai instituției după ce Curtea de Conturi dă o decizie în care constată că acei bani trebuie recuperați. Speța a fost des întâlnită în practică și de obicei funcționarii publici scăpau de răspundere demonstrând că au demarat litigii prin care instituția își cerea banii înapoi de la debitori.
Sesizată cu excepții de neconstituționalitate pe baza acestei abrogări, CCR a statuat în decizia 650/2018:
Prin norma supusă controlului de constituționalitate, legiuitorul a procedat la abrogarea art.298 din Codul penal, arătând în Expunerea de motive a legii criticate că această operațiune legislativă s-a impus, întrucât era foarte greu să se distingă între abaterea disciplinară și fapta penală. Se susține, în aceeași Expunere de motive că, prin menținerea dispozițiilor legale ce reglementează infracțiunea de neglijență în serviciu, se ajunge la incriminări discreționare, fără a exista elemente clare de distincție între acestea. Se susține că, mai mult, prin Decizia nr.518 din 6 iulie 2017, conținutul constitutiv al infracțiunii analizate a fost configurat într-o manieră similară celui al infracțiunii de abuz în serviciu, dar că este imposibil de imaginat încălcarea unei norme juridice de către un funcționar care o cunoaște și care nu urmărește un scop ilicit.
Se subliniază faptul că reglementarea infracțiunii de neglijență în serviciu are la bază o contradicție, aceea că dacă funcționarul public cunoaște un text de lege și îl încalcă voit, atunci forma de vinovăție a culpei nu poate fi reținută, iar, dacă acesta nu cunoaște dispoziția legală încălcată, independent de voința sa, nu poate fi reținută nici vinovăția sub forma culpei.
Curtea reține că norma de dezincriminare criticată nu afectează valori fundamentale ale societății, lipsa prevederilor art.298 din Codul penal din legislația penală nefiind de natură a încălca drepturi sau libertăți fundamentale. Pentru acest motiv, Curtea conchide că art.I pct.52 [cu referire la abrogarea art.298] din lege a fost adoptat în acord cu politica penală a statului, potrivit prevederilor art.61 alin.(1) din Constituție și în marja de apreciere conferită de acestea.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
de Val Vâlcu