Mulți sirieni speră la un viitor fără Rusia. Poziția abordată de noul Guvern arată opusul

Foto cu rol ilustrativ: Agerpres
Foto cu rol ilustrativ: Agerpres

Există mai multe poziții în Siria cu privire la relația cu Rusia.

Timp de mulți ani, Rusia și Siria au fost parteneri cheie - Moscova a obținut acces la baze aeriene și maritime din Marea Mediterană, în timp ce Damascul a primit sprijin militar pentru lupta sa împotriva forțelor rebele.

Acum, după căderea regimului lui Bashar al-Assad, mulți sirieni doresc ca forțele rusești să plece, însă Guvernul lor interimar se declară deschis cooperării viitoare.

„Crimele Rusiei aici au fost de nedescris”, spune Ahmed Taha, un comandant rebel din Douma, la zece kilometri nord-est de capitala Damasc.

Orașul a fost cândva un loc prosper într-o regiune cunoscută drept „coșul de pâine” al Damascului. Și Ahmed Taha a fost cândva un civil, lucrând ca negustor, când a luat armele împotriva regimului Assad în urma reprimării brutale a protestelor din 2011.

Cartiere rezidențiale întregi din Douma se află acum în ruine, după unele dintre cele mai violente lupte din războiul civil sirian, care durează de aproape 14 ani.

Moscova a intrat în acest conflict în 2015 pentru a sprijini regimul atunci când acesta pierdea teren. Ministrul de Externe al Rusiei, Serghei Lavrov, a afirmat ulterior că, la momentul intervenției, Damascul era la doar câteva săptămâni distanță de a fi invadat de rebeli.

Operațiunea siriană a arătat ambiția președintelui rus Vladimir Putin de a fi luat mai în serios după condamnarea internațională generalizată a anexării Crimeei.

Moscova a susținut că a testat 320 de arme diferite în Siria.

De asemenea, a asigurat închirierea pe 49 de ani a două baze militare de pe coasta Mediteranei - baza navală Tartus și baza aeriană Hmeimim. Acest lucru a permis Kremlinului să își extindă rapid influența în Africa, servind ca o rampă de lansare pentru operațiunile rusești din Libia, Republica Centrafricană, Mali și Burkina Faso.

Rusia, complice al regimului Assad 

În ciuda sprijinului Rusiei și al Iranului, Assad nu a putut împiedica prăbușirea regimului său, dar Moscova i-a oferit refugiu lui și familiei sale.

Acum, mulți civili sirieni și luptători rebeli văd Rusia drept un complice al regimului Assad care a contribuit la distrugerea patriei lor.

„Rușii au venit în această țară și i-au ajutat pe tirani, opresori și invadatori”, spune Abu Hisham, în timp ce sărbătorește căderea regimului de la Damasc.

Kremlinul a negat întotdeauna acest lucru, spunând că a vizat doar grupuri jihadiste precum Statul Islamic sau al-Qaida.

Organizația Națiunilor Unite și grupurile pentru drepturile omului au acuzat regimul și Rusia de comiterea de crime de război.

În 2016, în timpul unui asalt asupra orașului Alep, dens populat, forțele siriene și ruse au efectuat lovituri aeriene neîncetate, „făcând sute de victime și reducând spitale, școli și piețe la ruine”, potrivit unui raport al ONU.

În Alep, Douma și în alte părți, forțele regimului au asediat zonele controlate de rebeli, întrerupând aprovizionarea cu alimente și medicamente, și au continuat să le bombardeze până când grupurile armate din opoziție s-au predat.

Rusia a negociat, de asemenea, încetarea focului și înțelegeri pentru predarea orașelor controlate de rebeli, cum ar fi Douma în 2018.

Ahmed Taha s-a numărat printre rebelii de acolo care au acceptat să se predea în schimbul unei ieșiri în siguranță din oraș, în urma unui asediu de cinci ani al armatei siriene.

El s-a întors în Douma în decembrie, ca parte a ofensivei rebelilor condusă de gruparea islamistă Hayat Tahrir al-Sham (HTS) și de liderul acesteia, Ahmed al-Sharaa.

„Ne-am întors acasă în ciuda Rusiei, în ciuda regimului și a tuturor celor care l-au sprijinit”, spune Taha.

El nu are nicio îndoială că rușii ar trebui să plece: „Pentru noi, Rusia este un inamic”.

Este un sentiment împărtășit de mai multe persoane, conform BBC.

Chiar și liderii comunităților creștine din Siria, pe care Rusia a jurat să le protejeze, spun că au avut puțin ajutor din partea Moscovei.

În Bab Touma, vechiul cartier creștin din Damasc, patriarhul Bisericii Ortodoxe Siriene, Ignatius Aphrem II, spune: „Nu am avut experiența Rusiei sau a altcuiva din lumea exterioară care să ne protejeze”.

„Rușii erau aici pentru propriile lor beneficii și scopuri”, a precizat patriarhul.

Alți creștini sirieni au fost mai puțin diplomați.

„Când au venit la început, au spus: 'Am venit aici să vă ajutăm' ”, spune un bărbat pe care îl cheamă Assad. „Dar în loc să ne ajute, au distrus Siria și mai mult”, a mai precizat acesta.

Poziția noii conduceri

Sharaa, acum liderul de facto al Siriei, a declarat într-un interviu acordat sursei citate anterior luna trecută că nu ar exclude posibilitatea de a le permite rușilor să rămână și a descris relațiile dintre cele două țări ca fiind „strategice”.

Moscova a profitat de cuvintele sale, ministrul rus Lavrov convenind că Rusia „are multe în comun cu prietenii sirieni”.

Însă nu va fi ușor să se descurce cu legăturile într-un viitor post-Assad.

Reconstrucția armatei siriene va necesita fie un început complet nou, fie o dependență continuă de livrările rusești, ceea ce ar însemna cel puțin un fel de relație între cele două țări, spune Turki al-Hassan, analist în domeniul apărării și general în retragere al armatei siriene.

Cooperarea militară a Siriei cu Moscova datează dinaintea regimului Assad, spune Hassan. Practic, toate echipamentele de care dispune au fost produse de Uniunea Sovietică sau de Rusia, explică el.

„De la începuturile sale, armata siriană a fost înarmată cu arme din blocul estic”, a precizat analistul.

Între 1956 și 1991, Siria a primit de la Moscova aproximativ 5000 de tancuri, 1200 de avioane de luptă, 70 de nave și multe alte sisteme și arme în valoare de peste 26 de miliarde de dolari, potrivit estimărilor rusești.

O mare parte din această sumă a fost destinată susținerii războaielor Siriei cu Israelul, care a definit în mare măsură politica externă a acestei națiuni de la obținerea independenței față de Franța în 1946.

Mai mult de jumătate din această sumă a rămas neplătită după prăbușirea Uniunii Sovietice, dar în 2005 președintele Putin a anulat 73% din datorie.

Pentru moment, oficialii ruși au adoptat o abordare conciliantă, dar prudentă față de conducătorii interimari care au răsturnat aliatul de lungă durată al Rusiei.

Vassily Nebenzia, trimisul Moscovei la ONU, a declarat că evenimentele recente au marcat o nouă etapă în istoria a ceea ce el a numit „poporul sirian frățesc”. Acesta a declarat că Rusia va oferi atât ajutor umanitar, cât și sprijin pentru reconstrucție, pentru a permite refugiaților sirieni să se întoarcă acasă.

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News

Cele mai noi știri
Cele mai citite știri

Copyright 2025 SC PRESS MEDIA ELECTRONIC SRL. Toate drepturile rezervate. DCNews Proiect 81431.

Comandă acum o campanie publicitară pe acest site: [email protected]


cloudnxt2
YesMy - smt4.5.3
pixel