„Domnule ministru, nu cred că este un secret faptul că, de la începutul războiului din Ucraina, România are o strategie pentru Marea Neagră, care nu prea funcționează din punct de vedere al dotării militare, așa cum ați menționat și dumneavoastră. Avem o strategie pentru Cincu, pentru ridicarea la nivel de brigadă, care deocamdată nu s-a materializat. Astăzi aflăm, din presa de la Kiev, că pleacă o parte dintre militarii americani din România. În aceste condiții, dumneavoastră spuneți că Europa o să ne ajute. Totuși, România are un parteneriat strategic cu Statele Unite ale Americii. Când ați fost informat, dumneavoastră personal, ca ministru al Apărării, despre această decizie? Și, concret, care sunt efectivele americane afectate?”, a zis un jurnalist.

„Efectivele americane de la Deveselu și Câmpia Turzii rămân neschimbate. Singura modificare este la Mihail Kogălniceanu, unde brigada rotațională, care venea periodic, a fost retrasă. De aproximativ o lună, militarii respectivi au plecat. Erau în jur de 1.200–1.500 de oameni. Rămân aproximativ 1.000 de militari americani, distribuiți între Câmpia Turzii, Deveselu și Kogălniceanu”, a zis Moșteanu.

Ce tip de trupe rămân la Kogălniceanu?

„Cele care erau deja acolo, trupele din grupul de luptă aerian și alte unități specializate. Nu pot oferi mai multe detalii operative”, a zis ministrul Apărării.

Nu vi se pare un regres, din punct de vedere al statului român?

„Depinde din ce punct de vedere. Militar, trăim această realitate de trei ani. Fiecare stat își controlează propriile cheltuieli și priorități. Acolo are control deplin.În ceea ce privește capabilitățile de la Marea Neagră, da, ar fi putut fi mai bune dacă programele de înzestrare începeau mai devreme. Noi mergem însă înainte. Minuni nu se întâmplă peste noapte, dar cu focus și efort vom crește capabilitățile Armatei Române, inclusiv în zona Mării Negre. Ați văzut deja că se întâmplă lucruri: corveta nouă, alte echipamente care vor intra în dotarea Forțelor Navale, dronele navale, elicopterele care urmează să vină, vehiculele amfibii, toate acestea sunt achiziționate inclusiv din Statele Unite.

Considerați că este un regres că se retrag o parte din militarii americani?

„Din ce punct de vedere?”, a zis Moșteanu.

„Dumnezeule. Din punctul de vedere al unui stat care are un război la graniță”, a continuat reporterul.

„Aș fi preferat să nu fie nevoie de astfel de retrageri. Însă, fiecare țară își stabilește propria strategie. Cum se spune, „cămașa e mai aproape de corp decât haina”. Aliații americani au anunțat, încă de la începutul anului, că își vor concentra atenția spre zona Indo-Pacificului. Europa, la rândul ei, a înțeles mesajul și investește tot mai mult în propriile armate. Pe scurt, Europa și-a asumat soarta apărării. Este un lucru predictibil, pe care îl așteptam cu toții. De acum înainte, trebuie să continuăm să investim în Armata României”, a zis Ionuț Moșteanu.

„Domnule ministru, pentru mine a fost un șoc să aflăm din presa unei alte țări această informație. Armata Română se bazează foarte mult pe NATO și pe parteneriatul strategic cu Statele Unite. Totuși, partenerul strategic își retrage trupele. De ce acum? Care este motivul real al acestei decizii?”, a zis jurnalistul.

„Nu am înțeles întrebarea. Mă tem că nu am înțeles. Așa cum am spus de mai multe ori, este parte a planului global de ajustare a posturii americane. Trupele sunt redistribuite către zona Indo-Pacific. Anunțul a apărut noaptea trecută, pe surse, înainte ca informarea oficială să ajungă în Congres. De aceea, sincronizarea mesajelor nu a mai fost posibilă.

Este datoria mea să vin în fața dumneavoastră și, prin dumneavoastră, în fața românilor, pentru a explica situația”, a zis Ionuț Moșteanu.