Lupii, animale sociale cu o ierarhie bine stabilită și strategii de vânătoare complexe, își adaptează comportamentul în funcție de anotimp și sunt adesea înconjurați de mituri nefondate.

Dr. Cristian-Remus Papp a vorbit despre structura socială a lupilor, rolul perechii alfa și al puilor în haită, precum și despre modul în care lupii colaborează la vânătoare pentru a-și asigura hrana și a perpetua specia.

„Lupii sunt animale sociale și au o organizare foarte clară. Fiecare are un anumit rol în haită. În primul rând, vorbim de perechea reproducătoare, așa-zisa pereche alfa, care are pe lângă ea puii din celelalte generații.

Dacă în cazul ursului, ursoaica își lasă puii la un an și jumătate, doi ani, în cazul lupului nu se întâmplă chiar așa. Puii pot să rămână chiar mai mulți ani împreună cu haita și pot exista în aceeași haită, pe lângă această pereche de reproducătoare, și frați din mai multe generații.

Ei lucrează împreună, vânează în așa fel încât să-și asigure necesarul de hrană și au niște tactici foarte bine puse la punct. Identifică cele mai slăbite animale, conlucrează astfel încât să aibă un succes destul de ridicat și să se asigure de faptul că specia se perpetuează", a spus dr. Cristian-Remus Papp.

3. -imagine fara descriere- (cristian-remus-papp1_73720500.jpg)

Lupii au comportamente diferite în funcție de sezon

Potrivit dr. Cristian-Remus Papp, lupii sunt mai sociabili vara și stau împreună, iar iarna își împart teritoriul pentru a-și maximiza șansele de a găsi hrană.

„Există diferențe comportamentale față de sezonul iernii. Vara au un altfel de comportament. Reproducerea are loc undeva de la sfârșitul lunii decembrie până la sfârșit de februarie, gestația durează aproximativ 9 săptămâni, femela dă naștere la 2-7 pui, iar mortalitatea este destul de mare în primul an, chiar de peste 50%. Au un singur ciclu de fătare și toată haita se îngrijește de creșterea puilor.

Vara sunt animale mai gregare, stau împreună în acele zone de rendez-vous. În schimb, iarna, astfel încât să-și maximizeze succesul de procurare a hranei, își împart oarecum teritoriul în mai multe bucăți, astfel încât să patruleze într-un timp relativ scurt cât mai mult din teritoriu, pentru că hrana nu mai este atât de abundentă precum vara și orice pradă contează. Inclusiv marcarea teritoriului are loc mult mai des decât vara”, a spus dr. Cristian-Remus Papp.

Mituri despre lupi

Dr. Cristian-Remus Papp a explicat că există mituri legate de lupi, cum ar fi numărul aparent mare de exemplare dintr-o haită sau pericolul pe care îl reprezintă pentru om. În realitate, lupii nu atacă oamenii în România, dar trebuie respectați ca animale sălbatice.

„Există mituri și unul poate fi legat de numărul exemplarelor dintr-o anumită haită. Practic câteva exemplare ar putea să mimeze o haită mult mai mare, din punct de vedere numeric.

Pe de altă parte, există mitul că lupii sunt animale foarte periculoase și atacă omul. Cel puțin în România, în ultimul secol, nu a fost înregistrat niciun atac la adresa omului. Lupul rămâne în continuare un animal sălbatic și trebuie tratat ca atare, trebuie respectat. Pot exista cazuri în care anumite boli să afecteze comportamentul lupului, și atunci să vorbim despre exemplare potențial agresive.

Pe de altă parte, există și cazuri în care lupul hibridizează cu câinele, și atunci noi putem să credem că poate am fost atacați de un lup, când de fapt ar fi fost un exemplar hibrid”, a spus dr. Cristian-Remus Papp la emisiunea DC Anima, de pe DC News și DC News TV.

Google News icon Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News