'Leul care se ridică': Trump, Netanyahu și planul nespus care ar viza căderea regimului de la Teheran

Cu aproape doi ani în urmă, conducerea fundamentalistă de la Teheran părea să domine jocul regional. Regimul, acuzat de crime împotriva umanității, își arăta forța în fața lumii. Iranul, direct sau prin intermediarii săi, era implicat în mai multe fronturi sângeroase.

Hamas masacrase peste 1.200 de civili israelieni și capturase peste 450 de persoane, rebelii Houthi atacau din sud, iar Hezbollah alimenta violențele din nordul Libanului. Siria, sub controlul autoritar al lui Bashar al-Assad, rămânea un aliat tăcut, dar stabil al Teheranului.

Atunci, președintele american Joe Biden reacționa prin compasiune față de Israel și îndemnuri la moderație adresate premierului Benjamin Netanyahu, oferind în același timp sprijin logistic și diplomatic.

Donald Trump, revenit în Biroul Oval, a adoptat o altă abordare

În prezent, configurația de forțe s-a schimbat radical. Grupările armate finanțate și echipate de Iran au fost în mare parte neutralizate, iar Donald Trump, revenit în Biroul Oval, a adoptat o abordare ofensivă. Pe 13 iunie, Israelul a declanșat „Leul care se ridică” - o intervenție militară atent pregătită, cu scopul de a elimina elitele conducătoare ale regimului iranian și de a distruge infrastructura sa nucleară și militară esențială.

Potrivit informațiilor confirmate de surse din serviciile de informații din SUA și Israel, această ofensivă a fost precedată de o amplă campanie de inducere în eroare, planificată cu precizie și coordonată de Trump și Netanyahu.

Cronologia unei lovituri planificate

În luna mai, presa relata că președintele american ar fi refuzat un plan israelian pentru o intervenție preventivă, pledând în schimb pentru o soluție diplomatică. Totuși, în mod repetat, Trump a transmis avertismente clare regimului iranian. Dacă nu acceptă termenii impuși, va suporta consecințele.

Iranului i-au fost acordate 60 de zile pentru a renunța complet la programul său nuclear și a opri îmbogățirea uraniului.

„Le-am dat 60 de zile și nu le-au respectat”, a declarat Trump după ofensiva israeliană. „Astăzi e a 61-a”.

Chiar cu o zi înainte de atac, Washingtonul sugera că se menține deschis dialogului, iar negocierile cu Teheranul urmau să fie reluate în Oman.

„Sunt bucuros să confirm că a șasea rundă de discuții SUA-Iran va avea loc duminică, 15 iunie, la Muscat”, anunțase pe rețelele sociale ministrul de externe din Oman.

Această „relaxare diplomatică” a fost, în fapt, o diversiune menită să creeze un fals sentiment de securitate în rândul liderilor iranieni. În noaptea atacului, cei mai importanți decidenți militari și nucleari ai Iranului se aflau în reședințele lor, convinși că Israelul nu va acționa înainte de negocieri – sau fără acordul explicit al Casei Albe.

Impactul devastator al raidului

Operațiunea militară israeliană a vizat și eliminat zeci de lideri din conducerea militară a Iranului. Printre victime se numără zece dintre cei doisprezece oameni de știință considerați prioritari de către serviciile israeliene. Baza nucleară de la Natanz a fost complet distrusă, iar alte obiective strategice - inclusiv centre de comandă și instalații militare - au fost grav avariate.

Deși unii oficiali americani, precum secretarul de stat Marco Rubio, au declarat că acțiunea israeliană a fost „unilaterală”, surse din ambele state susțin că a existat o coordonare strânsă între CENTCOM și armata israeliană, dar și un dialog permanent între Trump și Netanyahu.

Continuarea atacurilor și amenințarea iraniană

Premierul Netanyahu a confirmat că acțiunile militare ale Israelului vor continua, cu obiective suplimentare în nord-vestul Iranului. Israelul a reușit să creeze un culoar aerian de la vest la est prin Iran, distrugând parțial apărarea antiaeriană a țării. Totuși, regimul iranian rămâne capabil să riposteze.

Deja, Iranul a lansat peste 150 de rachete balistice către Israel, dintr-un arsenal care numără mii de astfel de arme, completat de drone și rachete de croazieră. Mai multe proiectile au trecut de apărarea israeliană, iar unele au lovit Tel Avivul, inclusiv cartierul general al IDF. Au fost confirmate cel puțin trei decese și zeci de răniți.

Riscul activării unor celule teroriste iraniene în Israel sau în alte țări rămâne ridicat. Autoritățile de securitate tratează situația cu vigilență maximă.

Răspunsul american și implicațiile globale

În acest context, se așteaptă ca Donald Trump să lanseze un avertisment clar către Iran. Orice atac asupra cetățenilor sau intereselor americane va declanșa represalii directe.

Israelul ia în considerare o escaladare economică – vizând infrastructura critică iraniană precum rafinării, centrale electrice și sisteme de transport – acțiuni care ar putea accelera prăbușirea unui regim deja fragilizat.

Un mesaj cu ecou religios și istoric

Numele operațiunii – „Leul care se ridică” – are o conotație religioasă profundă. Netanyahu a introdus un bilet cu versetul „Iată, un popor se ridică precum un leu” în Zidul Plângerii, sugerând o paralelă între misiunea Israelului și forța spirituală a poporului evreu.

Totodată, simbolistica trimite și la steagul Iranului de dinaintea revoluției islamice, ce înfățișa un leu și un soare. Prin acest gest, Israelul pare să se adreseze poporului iranian, transmițând un semnal de speranță pentru schimbare. În declarația sa, Netanyahu a vorbit direct către cetățenii Iranului, încurajându-i să acționeze împotriva regimului represiv condus de Ali Khamenei.

Mișcările de opoziție internă din Iran sunt active de ani buni. Valul protestelor din 2022-2023, condus de femei care contestau obligativitatea hijabului, a fost cel mai puternic din ultimele decenii. Recent, șoferii de camion s-au alăturat valului de nemulțumire, declanșând greve de amploare.

Rămâne amenințarea nucleară?

Deși lovitura israeliană a afectat serios capacitatea nucleară a Iranului, pericolul nu a fost complet înlăturat. Instalația subterană de la Fordow, protejată și bine fortificată, încă adăpostește material nuclear îmbogățit. Riscă să devină centrul relansării programului atomic, mai ales dacă oamenii de știință rămași vor reuși să creeze focoase nucleare adaptate pentru rachete balistice.

În plus, Iranul lucrează la dezvoltarea de rachete intercontinentale, concepute să transporte astfel de focoase până în Europa sau chiar SUA.

Ultimul pas: distrugerea completă

Pentru a închide definitiv capitolul amenințării nucleare iraniene, experții militari susțin că SUA ar trebui să lanseze o ofensivă aeriană asupra instalației Fordow. Israelul nu deține armamentul necesar pentru o astfel de misiune – în schimb, forțele americane au la dispoziție bombe de penetrare extrem de puternice, transportate de bombardiere B2.

Dacă acest ultim pas va fi făcut, programul nuclear iranian ar putea fi întârziat cu un deceniu – sau chiar mai mult.

Donald Trump are acum oportunitatea de a-și îndeplini promisiunea, aceea de a împiedica Iranul să devină o putere nucleară, nu doar în timpul mandatului său, ci pentru generațiile următoare, potrivit Daily Mail.

CITEȘTE ȘI: Miza războiului Israel-Iran. Ce s-ar ascunde, de fapt, în spatele intenției de a opri programul nuclear al Teheranului. Bogdan Chirieac: E mult mai profundă toată acțiunea

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News