Înalta Curte oprește abuzurile în numele „interesului public”. Avocatul Winzer Kristian, explicații

Autor: Elena Aurel

Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a pronunțat, în ședința din 6 octombrie 2025, Decizia nr. 357, prin care a admis sesizarea formulată de Curtea de Apel București – Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal. Instanța supremă a clarificat o chestiune de drept privind posibilitatea subiectelor de drept public de a introduce acțiuni în contencios administrativ obiectiv, întemeiate exclusiv pe încălcarea unui interes legitim public.

„Admite sesizarea formulată de Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a IX – a contencios administrativ şi fiscal în dosarul nr. 31581/3/2023, în temeiul art. 520 din Codul de procedură civilă, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept:

„În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 1 alin. (8) din Legea nr. 554/2004, orice subiect de drept public are dreptul de a formula acţiuni în contencios administrativ obiectiv, întemeiate exclusiv pe încălcarea unui interes legitim public, astfel cum acesta este definit în art. 2 lit. r) din Legea nr. 554/2004, numai în condiţiile unei prevederi exprese în acest sens”.

Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 6 octombrie 2025", se arată în Minuta deciziei nr. 357 din 6 octombrie 2025. 

La solicitarea DC News, avocatul Winzer Kristian a explicat ce efecte are această decizie, dacă este de bine sau de rău și pentru cine. Avocatul a explicat că Înalta Curte a decis că instituțiile publice nu pot intenta procese doar pentru că „apără interesul public”, decât dacă legea le dă voie în mod expres. Potrivit avocatului, decizia limitează posibilele abuzuri și aduce echilibru între drepturile instituțiilor și buna funcționare a justiției.

„Prin Decizia nr. 357/6 octombrie 2025, Î.C.C.J. (Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept) a decis că ”În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 1 alin. (8) din Legea nr. 554/2004, orice subiect de drept public are dreptul de a formula acţiuni în contencios administrativ obiectiv, întemeiate exclusiv pe încălcarea unui interes legitim public, astfel cum acesta este definit în art. 2 lit. r) din Legea nr. 554/2004, NUMAI în condiţiile unei prevederi exprese în acest sens”.

Minuta deciziei confirmă, din perspectiva mea, câteva elemente extrem de relevante:

1.1. Cu titlu prealabil, apreciez că interpretarea oferită de Î.C.C.J. consolidează coerența și previzibilitatea aplicării Legii nr. 554/2004, menținând echilibrul între protecția interesului public și buna și normala funcționare a sistemului judiciar, evitând transformarea unor acțiuni/ proceduri contencioase în ”actio pupularis”.

1.2. În context jurisprudențial, se impune a se observa că prin Decizia nr. 8/2020 (recurs în interesul legii), Î.C.C.J. deja stabilise, în ceea ce privește persoanele private, că  interesul legitim public NU poate fi invocat în mod exclusiv. Din această perspectivă, soluția recentă conferă simetrie juridică, statuând că interesul public legitim poate fi invocat NUMAI în baza și în limitele legii (fiind astfel necesară incidența/ aplicabilitatea unei prevederi EXPRESE în acest sens).

1.3. În fapt, Decizia nr. 357/6 octombrie 2025 clarifică și stabilește ÎN CE CONDIȚII se poate invoca apărarea interesului legitim public, restrângând/ limitând competența tocmai pentru evitarea abuzurilor de drept (realizate prin exercitarea cu rea-credință a unor drepturi de către subiectul de interes public care pretinde a avea o calitate procesuală activă).

1.4. Dacă LEGEA nu conferă în mod expres această posibilitate, un subiect de drept public NU mai poate introduce  acțiuni în contencios administrativ obiectiv, întemeiate exclusiv pe încălcarea unui interes legitim public, trebuind a invoca și proba vătămarea unui drept/ interes legitim propriu.

1.5. Decizia Î.C.C.J. reconfirmă, din perspectiva mea, rațiunea simetrică enunțată de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 6 din 15 ianuarie 2009, referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 8 alin. (11) din Legea nr. 554/2004: ”(...) Prin adoptarea textului criticat, legiuitorul a urmărit să «paralizeze» aşa-numitele «acţiuni populare» intentate de unele persoane fizice sau persoane juridice de drept privat  care, neavând argumente să dovedească o vătămare a unui drept sau interes legitim privat propriu, recurg la calea acţiunilor întemeiate exclusiv pe motivul vătămării interesului public", a transmis avocatul Winzer Kristian.