€ 5.0963 →
|
$ 4.3286 →
|
Regele Mihai I, 1944 (mijloc). Sursa foto: Agerpres
Deși România a întors armele împotriva Germaniei naziste la 23 august 1944, schimbarea bruscă a alianței a dus la capturarea a zeci de mii de soldați români de către Armata Roșie.
La 23 august 1944, Regele Mihai decidea scoaterea României din Puterile Axei și schimbarea taberei în cel de-al Doilea Război Mondial, act cunoscut în memoria colectivă drept „întoarcerea armelor” împotriva Germaniei naziste. Totuși, schimbarea bruscă a alianței a dus la capturarea, de către Armata Roșie, a zeci de mii de soldați români.
„Actul de la 23 august 1944 a conferit Regelui Mihai o anumită popularitate și în țară, dar și în restul lumii, confirmată și de onoruri pe care le-a primit și de la Moscova, și de la Washington. A încurcat, într-un anumit fel, acești pași, care, probabil, la acel moment, nu erau dinainte stabiliți. Din zona conducerii militare a existat o conformare imediată față de acest ordin al Regelui Mihai.
Singurele cazuri nu au fost de rupere, ci a existat, de exemplu, un comandant care a preferat să se sinucidă, dar după ce a transmis ordinele care făceau posibile operațiunile pentru planul militar. E o opțiune personală, temându-se de soarta pe care o s-o aibă dacă o să cadă prizonier la sovietici. Asta s-a întâmplat cu mulți militari: 100.000-150.000 militari luați prizonieri de trupele Armatei Roșii, în perioada destul de incertă din punct de vedere al relațiilor cu comandamentele sovietice până la încheierea armistițiului, pentru că noi nu aveam niște condiții foarte clare: cum trebuie interacționat cu ei, nu știam cum interacționează ei cu noi”, a explicat istoricul Tudor Vișan-Miu, într-un interviu DC News.
„I se reproșează asta regelui: că n-a pregătit bine gruparea din jurul său în momentul 23 august 1944 și au fost luați prizonieri zeci, sute de mii de soldați. Ar fi putut face altfel?”, l-a întrebat jurnalistul Val Vâlcu.
„A existat o devansare a Actului de la 23 august, care fusese stabilit pentru 26 august. E o dată care apare într-o telegramă - care se trimite pentru comandamentul aliat din zona Mării Mediterane să ne ajute în momentul în care o să facem acea acțiune cu bombardarea unor puncte folosite de germani. Această devansare a făcut să se suprapună cu o altă discuție care se finalizase tot la 23 august pe canalul Stockholm - misiunea generalului Aurel Aldea, care ar fi trebuit să treacă linia frontului și să regleze genul acesta de situații cu sovieticii. Dar n-a mai făcut-o, pentru că s-a făcut 23 august, iar Aldea a devenit ministru de Interne. Și n-a mai fost timp așa cum ar fi fost dacă pleca la 23-24 august până în 26 august, să regleze anumite lucruri”, a mai declarat istoricul, în exclusivitate pentru DC News.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
