Un bărbat de naționalitate română ar fi primit o amendă care îi impută o trecere cu 151 km/h în Belgia, la data de 22-09-2025, ora 3:38. În postarea originală el susține că nu a călătorit niciodată în Belgia și că în ziua respectivă se afla în România. 

Mesajul a declanșat un val de reacții în comunitate, mulți comentatori sugerând că ar putea fi vorba fie de o eroare administrativă, fie de o tentativă de fraudă.  De asemenea, postarea a stârnit discuții și despre cum pot șoferii să-și dovedească prezența la distanță.

Mărturia publicată pe Reddit 

Autorul sesizării a descris dificultățile întregului proces de contestare: „Am primit la poștă o amendă din Belgia. Cică la data de 22-09-2025 ora 3:38 am fost surprins de radar cu 151km/h. Cert e că în ziua respectivă, atât eu, cât și mașina mea eram în România. Am încercat să fac contestație, dar tot procesul pare cam aiurea și nu știu exact cum să completez. În a doua poză, am bifat da, și mi-a dat a III-a poză, ideea e că nu știu ce dovadă aș putea să le prezint din data respectivă. Am nevoie de o părere și ce aș putea să fac”.

Reacțiile comunității: idei, avertismente și controverse

În ajutorul său au sărit sute de români care au propus dovezi și variante de apărare, de la tranzacții bancare până la istoricul de localizare al telefonului.

Un comentariu sugera: „ Nu ai ceva tranzacție făcută cu cardul în România în ziua aia?”, ideea fiind că o plată efectuată în România ar putea atesta prezența fizică.

Totuși, alți utilizatori au atras atenția asupra unor nuanțe importante: „E irelevant cardul, amenda a luat-o mașina, nu tu și dacă nu ești proprietar în acte, trebuie să demonstrezi că mașina era în România, nu tu”.

Un alt comentariu exprimă temeri legate de securitatea datelor și posibilitatea unei înscenări: „Sună posibil ce spui, dar în realitate, dacă mi-am lăsat cardul la literalmente oricine și i-am zis să facă o tranzacție? Cumpără tu un suc cu acest card mâine în România, că am chef să o calc în Belgia și să pușc niste rădare".

Pentru identificarea poziției fizice a mașinii, internauții au recomandat și verificarea istoricului de localizare Google: „Dacă ai Google Location history pornit pe Google Maps, intră pe maps - profil - your timeline”.

Un utilizator a tras un semnal de alarmă și a recomandat prudență: „Vezi ca e prosteală să-ți fure datele. NU cred că e reală amenda. Contactează poliția din Belgia online și cere detalii și poze și atașează hârtia asta și intreabă exact ce este asta și cum și cine a trimis-o. Nu te băga cu ce scrie pe hârtie până nu primești rezultat de la poilitia din Belgia”.

Ce pași practici poate urma persoana vizată

Pe lângă reacțiile din online, există câteva măsuri de verificare și protecție recomandate în astfel de situații:

• Verificare autenticitate document: căutați numere de referință, adrese web oficiale sau contacte care apar pe amenda primită și comparați-le cu site-urile oficiale ale autorităților belgiene.
• Nu furnizați informații personale sau plăți înainte de confirmare, riscul de phishing este real.
• Cereți dovezi foto sau clip video oficial care să arate locul și momentul contravenției (acestea ar trebui să însoțească, de regulă, o amendă valabilă transfrontalieră).
• Colectați probe care să ateste prezența în România: tranzacții bancare, bonuri fiscale, înregistrări GPS ale mașinii, istoricul Google Maps, cartele de combustibil sau înregistrări CCTV de la locurile unde ați fost. Dacă mașina nu este pe numele contestatorului, este esențială cooperarea proprietarului în acte.
• Contactați, ideal prin canale oficiale, autoritatea emitentă (poliția sau serviciul rutier belgian) pentru clarificări și, dacă este cazul, solicitați asistență juridică.

Cazul ridică semne de întrebare despre posibile fraude sau erori administrative care traversează frontiere. Până la clarificări oficiale, recomandarea este prudența: verificați autenticitatea hârtiei primite, adunați dovezi care să vă ateste prezența în România și contactați autoritățile competente înainte de a plăti sau transmite date sensibile.