Burnout-ul este principalul motiv de demisie pentru 40% dintre doamnele care muncesc. Mai mult de jumătate dintre participantele la studiu vor să renunțe la actualul angajator, în următorii doi ani, și doar 10% plănuiesc să își mențină locul de muncă mai mult de cinci ani.
Egalitatea de gen contează
În același timp, interesant este că studiul arată o diferență semnificativă de stare și de atitudine a femeilor ai căror lideri susțin egalitatea de gen. Doar 3% dintre acestea se simt epuizate, 90% dintre ele spun că nivelul lor de motivație la locul de muncă este bun sau extrem de bun, niciuna nu își caută în prezent un nou loc de muncă și doar 9% iau în calcul să plece în următorii doi ani, 87% spun că beneficiază de un sprijin adecvat pentru sănătatea lor emoțională din partea angajatorilor și pot vorbi cu ușurință despre problemele personale de acest gen la locul de muncă.
Mai puţine şanse de promovare
Studiul Deloitte Woman @ Work 2022 a fost efectuat în rândul a aproximativ 5.000 de femei din zece țări din întreaga lume și evidențiază impactul pandemiei de COVID-19 asupra raportului dintre viața personală și cea profesională, schimbările care au avut loc în privința modului de lucru și evoluțiile înregistrate în ultimii ani în obținerea egalității de gen la locul de muncă.
Studiul vine cu cifre și la capitolul mod de lucru hibrid, implementat de companii de la începutul pandemiei încoace. Astfel, 44% dintre femeile angajate la nivel global muncesc într-un sistem de acest tip, iar 54% dintre ele susțin că nu beneficiază de suficientă flexibilitate cu privire la locul și momentul în care ar trebui să muncească. Egalitatea de șanse la locul de muncă este încă un punct de lucru pe agenda companiilor multă vreme de aici înainte, câtă vreme 94% dintre respondente se tem că, dacă ar solicita un program de lucru flexibil, și-ar diminua șansele de promovare. Aproape 60% dintre cele care lucrează în sistem hibrid se simt excluse din întâlniri importante, iar aproape jumătate spun că nu au posibilitatea să interacționeze suficient cu liderii. Vestea bună este, totuși, că aproape jumătate dintre persoanele chestionate (45%) spun că se pot deconecta cu ușurință de la muncă, în timp ce 34% întâmpină dificultăți în această privință. Dintre acestea din urmă însă, 42% se tem că șansele de promovare le-ar fi diminuate dacă nu sunt disponibile permanent.
Ce este sindromul Burnout
Burnout-ul este o afecțiune complexă asociată cu epuizarea mentală, fizică și emoțională care apare ca urmare a stresului excesiv acumulat pe termen lung. Pentru prima dată acest termen a fost menționat de psihologul Herbert Freudenberger in cartea sa `Burnout: The High Cost of High Achievement`, scrisă în 1974. Etapele prin care trece o persoană pană ajunge la epuizare sunt: nevoia puternică de afirmare, neglijarea nevoilor personale, apariția situațiilor conflictuale fie acasă fie la birou, negarea problemelor, izolarea de familie și de grupul social, schimbarea comportamentului, autodevalorizarea, sentimentul de gol interior, stări depresive, colaps fizic și emoțional. Companiile ar trebui să investească în prevenție pentru a avea angajați care să-și atingă potențialul maxim. Să țină cont de raportul dintre sarcinile atribuite angajatului și ceea ce i se oferă în schimb precum și o monitorizare periodică a stării angajatului prin comunicare, feedback și stabilirea de noi obiective.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
