"Am văzut cu toţii că, asaltate fiind de valurile pandemiei, politicile publice îşi schimbă priorităţile de finanţare pentru salvarea de vieţi şi pentru stingerea pandemiei. De asemenea, atenţia a fost mutată pe obţinerea unor rezultate rapide, pe termen scurt, în detrimentul cercetării fundamentale.
Într-un articol publicat recent, în aprilie 2021, o jurnalistă canadiană, redactor şef al revistei Quebec Science, scria că la scară mondială peste 9 miliarde de dolari proveniţi din fonduri publice şi private au fost investite în 2020 pentru finanţarea cercetării ştiinţifice legate de COVID-19, ceea ce în opinia sa duce la apariţia unor riscuri etice legate de concentrarea acestor investiţii pe un singur subiect neglijând alte domenii.
Am văzut cu toţii că sistemul financiar în prezent a fost concentrat pe nevoia imperioasă de a asigura resurse de finanţare. Sectorul financiar a finanţat cu precădere în pandemie sănătatea publică, protecţia socială, învăţământul online şi serviciile esenţiale. Pandemia a schimbat, totodată, structura costurilor din cauza creşterii neprevăzute a costurilor pentru dezinfectanţi, stocuri de medicamente, s-a schimbat şi structura capitalului de lucru, iar controlul costurilor cu pandemia este tot mai greu de estimat. Şi ne întrebăm, pe bună dreptate, care ar fi o tendinţă fundamentală în evoluţia cercetării ştiinţifice în domeniul financiar.
Altfel spus, ne întrebăm cum pot crea finanţele valoare adăugată în domeniul cercetării ştiinţifice. Valoarea adăugată necesită transparenţă şi vizibilitate, asigură informaţie corectă, aşa numitul input, asigură servicii financiare digitale.
Apreciem că în contextul actual, modelele de guvernanţă ar trebui să se bazeze pe cooperare interguvernamentală şi cooperare cu mass-media, deoarece ne este frică să fim expuşi la ce nu cunoaştem", a transmis Mihaela Onofrei.
Nivelul educaţiei financiare, în funcţie de generaţii
"Pandemia a evidenţiat creşterea nevoii de educaţie financiară, pe fundalul creşterii numărului de persoane aflate în vulnerabilitate financiară care nu şi-au făcut planuri de dezvoltare personală, pentru că li se pare complicat. Educaţia financiară apreciem că ar trebui făcută în acord cu trăsăturile de comportament ale fiecărei generaţii.
După anul 2017, au fost elaborate rapoarte dedicate educaţiei financiare a generaţiilor, după cum urmează:
Generaţia X, născută după 1966, are o bună planificare a resurselor, o avere mai mare, dar nu are suficientă încredere în sine. Generaţia Millenials, născută între 1981 şi 1996, a crescut cu sloganul 'it takes money to make money', care se află la baza deciziei de a plăti taxe mari pentru studii, inclusiv contractarea de credite pentru studii. Au poate cea mai mare nevoie de educaţie financiară pentru a nu risipi banii, pentru a învăţa să facă economii, dacă vor să câştige mai mult decât părinţii lor.
Generaţia Y, născută între 1995 şi 2012, are un nivel ridicat de tehnologie, copilărie în online, caută independenţă financiară şi preferă comunicarea directă şi realistă.
În fine, generaţia Alfa, născută, după 2010, se estimează că va fi generaţia cea mai educată din istorie. Sunt nativii digitali, este generaţia iPad, provin din familii cu stabilitate financiară.
Probabil, în universităţi studenţii sunt din Generaţia Y, dar pot fi şi din Millenials sau Generaţia X, dacă vorbim de formare pe tot restul vieţii. Generaţia Alfa este acum în gimnaziu, dar este dispusă să înveţe şi să îi înveţe şi pe ceilalţi", a mai declarat profesorul universitar.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
