€ 5.0920 →
|
$ 4.3641 →
|
Imagine cu rol ilustrativ / Sursa foto: Freepik
Proiecte ecologice din Delta Dunării reconectează sute de hectare de teren, transformând fostele lunci agricole în habitate pentru păsări și oportunități pentru comunitățile...
Orieta Hulea, directoarea WWF România, a fost invitată în emisiunea DC Anima de la DC News, unde a discutat despre cele mai importante zone naturale ale țării, de la cursul Dunării până la Carpați. În cadrul emisiunii, ea a abordat inițiativele dedicate protejării Deltei Dunării, provocările actuale cu care se confruntă acest ecosistem unic și perspectivele pentru conservarea sa pe termen lung.
“Dunărea trece prin 10 țări, 4 capitale, aproximativ 80 de milioane de oameni locuiesc în bazinul Dunării, iar 20 de milioane depind direct de Dunăre ca sursă de apă potabilă. Este unul dintre cele mai internaționale râuri, dacă vreți să-i spunem așa. Are 2800 de km, dintre care 1700 în România. Valoarea zonelor umede din lungul Dunării, în trecut, era inestimabilă. Lunca Dunării oferea foarte multe servicii comunității locale, resurse naturale și altele, dar, din păcate, a fost masiv îndiguită. De exemplu, chiar și în România, undeva la 80% din fosta luncă inundabilă s-a pierdut prin îndiguire și transformare în teren agricol.
Aici este zona unde noi încercăm să refacem porțiuni care au potențialul să fie reconectate, prin proiecte care implică și comunitățile locale în mod direct. Aș exemplifica prin proiectul de la Mahmudia din Delta Dunării, unde aproape 1000 de hectare au fost reconectate. Zona care era înainte strict de agricultură sau pășune s-a transformat într-un paradis al păsărilor. Pentru comunitatea locală a însemnat o mare oportunitate de a dezvolta activități de turism, de a avea acces direct la resurse – pește, stuf și așa mai departe. Oamenii de acolo sunt extrem de interesați în a continua astfel de proiecte. Chiar există o zonă adiacentă care are mare potențial să fie folosită într-un mod similar. Oamenii au înțeles că, atunci când refaci o zonă care a fost pierdută, când o redai naturii, implicit există și beneficii directe și pentru ei.
“Dacă aceste presiuni, precum turismul necontrolat, poluarea, poluarea cu plastic – o problemă serioasă, chiar noi avem și un proiect numit Patrula Zero Plastic, prin care implicăm tineri în activități de colectare – atunci lucrurile nu vor arăta bine. Delta Dunării este o zonă gestionată de Administrația Rezervației Biosferei Deltei Dunării, care are în atribuții și astfel de măsuri de control, de evaluare a presiunilor. Acolo trebuie întărită capacitatea administrativă. Apoi, comportamentul oamenilor, la fel, trebuie modelat și educat. Trebuie multe activități de conștientizare și informare.
La nivel de operatori ai pensiunilor turistice, tot același lucru. E o chestiune foarte complexă. Unii operatori au înțeles că trebuie să respecte anumite standarde și impun și turiștilor acest lucru. Totuși, sunt mulți operatori care nu au informații sau nu doresc să le implementeze. Mă refer și la mâncarea folosită. Există un potențial fantastic în Deltă să folosești gastronomia locală, să ai toate produsele furnizate acolo, iar în felul acesta susții și comunitatea. Aș mai puncta și aspectul refacerii unor zone din Deltă prin proiecte de construcție ecologică, fie că sunt amenajări agricole sau piscicole. În felul acesta, mărim suprafața naturală a Deltei. Noile zone pot dezvolta tot felul de activități, lăsând în liniște zonele strict protejate, acolo unde se concentrează colonii de păsări, se refac stocurile de pești și așa mai departe. Așa putem să mutăm presiunile în altă parte și să le minimizăm impactul”, a explicat Orieta Hulea.
VEZI TOATĂ EMISIUNEA AICI:
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
