€ 5.0920 →
|
$ 4.3641 →
|
Într-un București care pare mereu în reparație, există locuri unde lucrările nu înseamnă doar asfalt nou, ci transformare reală.
Dincolo de utilitate, infrastructura a devenit un instrument de reconstrucție identitară — iar Sectorul 3 este, poate, cel mai bun exemplu că dezvoltarea urbană poate fi coerentă, estetică și orientată către oameni.
În ultimul deceniu, orașele din România au început să-și rescrie spațiile publice. Clujul și Timișoara mizează pe pietonale elegante și mobilitate alternativă. Iași-ul investește în zone istorice și centre culturale, iar Brașovul în proiecte de accesibilitate și turism urban. Dar în București, Sectorul 3 a ales o direcție proprie: regenerarea prin coerență vizuală și funcțională.
Sectorul 3 – orașul care se reconstruiește din interior
În Sectorul 3, Bulevardele Unirii șiDecebal au fost complet reconfigurate, devenind spații moderne, cu trotuare ample, vegetație nouă și iluminat inteligent. În jurul lor s-a creat o identitate vizuală coerentă, un „brand de cartier” în care estetica urbană nu e doar decorativă, ci funcțională.
Proiectele majore, precum construcția a 3 pasaje rutier și 2 poduri în zone critice, reconversia Halei Laminor într-un centru urban multifuncțional, modernizarea rețelei de învățământ, construcția de săli de sport și baze sportive în aer liber, construirea a peste 50 km de străzi noi, arată o administrație care gândește infrastructura ca pe un ecosistem. Nu doar drumuri și clădiri, ci locuri în care oamenii se întâlnesc, se relaxează, se educă.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
