CSM. Judecătorii Alexandru Şerban şi Marius Tudose și-au prezentat proiectele
Judecătorii Alexandru Şerban şi Marius Tudose pledează, în proiectele de candidatură pentru funcţia de preşedinte al CSM, pentru acţiuni împotriva oricăror ingerinţe în independenţa justiţiei. La alegerile din 6 ianuarie este așteptat și președintele Klaus Iohannis.
Alexandru Şerban susţine că realizarea rolului constituţional fundamental al CSM, de garant al independenţei justiţiei, trebuie să rămână preocuparea prioritară şi constantă a Consiliului în 2015.
"Apărarea independenţei justiţiei şi a magistraţilor presupune o reacţie rapidă a Consiliului împotriva oricăror atacuri şi imixtiuni. Rapiditatea este de maximă importanţă, deoarece hotărârea pe care o adoptă Plenul Consiliului în astfel de situaţii, doar prin ea însăşi, nu are o eficienţă deosebită, neimpunând vreo sancţiune efectivă. Soluţia ar fi o reacţie publică imediată a conducerii Consiliului, urmată de sesizarea Inspecţiei Judiciare pentru a efectua verificări, iar aceste verificări să se efectueze cu maximă celeritate, aşa cum s-a procedat de altfel în anul 2014. (...) CSM trebuie să acţioneze prompt în sensul descurajării oricărei tendinţe a guvernului sau administraţiei de ingerinţă în independenţa justiţiei. Sub acest aspect, preşedintele CSM va trebui, în continuare, să sesizeze Curtea Constituţională, în vederea soluţionării conflictelor juridice de natură constituţională dintre autorităţile publice, atunci când situaţia o va impune", subliniază Şerban în proiect.
În opinia acestuia, consolidarea integrităţii sistemului judiciar trebuie să rămână o prioritate a CSM.
Citește și: Judecătorii Alexandru Șerban și Marius Tudose, în cursa pentru șefia CSM
"Pentru a avea o justiţie eficientă şi responsabilă, este nevoie de o evaluare obiectivă a magistraţilor, care să permită îmbunătăţirea activităţii acestora. (...) Foarte importantă va fi transparenţa şi asigurarea desfăşurării în condiţii de obiectivitate a concursurilor, examenelor şi procedurilor de ocupare a unor funcţii de conducere ce vor fi organizate de CSM în 2015: procedura de ocupare a funcţiei de preşedinte al Secţiei Penale a ÎCCJ, concursul de promovare în funcţia de judecător la ÎCCJ, avizarea candidaturii pentru funcţia de procuror şef DIICOT, concursurile pentru promovare în funcţii de execuţie şi, respectiv, pentru numiri în funcţii de conducere la instanţe şi parchete, concursul pentru ocuparea funcţiilor de inspector-şef şi inspector-şef adjunct al Inspecţiei Judiciare, concursurile de admitere la INL şi la Şcoala Naţională de Grefieri", se arată în proiect.
Alexandru Şerban consideră că locul justiţiei în echilibrul autorităţilor, ca putere a statului de drept, nu poate fi garantat decât dacă se asigură şi independenţa financiară a acesteia, în sensul că bugetele trebuie să fie stabilite, pe de o parte, în funcţie de o serie de factori obiectivi (volumul de activitate, schemele de personal, etc), iar, pe de altă parte, la un nivel corespunzător, care să permită îndeplinirea rolului social şi a atribuţiilor prevăzute de lege pentru sistemul judiciar.
Potrivit documentului, CSM trebuie să se implice activ în evaluarea implementării noilor coduri şi se impune urmărirea efectelor pe mai multe planuri: resurse umane, resurse materiale, dificultăţi punctuale de aplicare şi de interpretare a noilor norme, inclusiv efectele deciziilor Curţii Constituţionale de admitere a unor excepţii.
O atenţie deosebită trebuie acordată, în opinia judecătorului, procedurilor de redistribuire a posturilor vacante de judecători de la instanţele cu o încărcătură de dosare mai mică la instanţele aglomerate, dar şi creşterii promptitudinii şi celerităţii IJ în efectuarea lucrărilor, îndeosebi în domenii precum răspunderea disciplinară şi apărarea independenţei şi a bunei reputaţii a magistraţilor, "tocmai pentru a demonstra sensibilitate la reacţia publică şi pentru a dezvolta încrederea în integritatea sistemului judiciar".
"În ipoteza unei eventuale revizuiri a Constituţiei, sunt necesare câteva modificări ale dispoziţiilor referitoare la CSM. Ar fi benefic un mai puternic accent pe atribuţiile secţiilor Consiliului referitoare la cariera judecătorilor, respectiv a procurorilor, la evaluare şi la examenele judecătorilor şi procurorilor, urmând ca Plenul să păstreze în principal atribuţii în domeniul organizării şi funcţionării instanţelor şi parchetelor, admiterii în magistratură, formării profesionale. De asemenea, consider că trebuie eliminat caracterul secret al votului în CSM, pentru a se asigura o mai mare responsabilitate a membrilor Consiliului. Nu în ultimul rând, s-ar impune clarificarea problematicii răspunderii membrilor Consiliului şi a posibilităţii revocării acestora, având în vedere Decizia Curţii Constituţionale nr. 196/2013", mai susţine Şerban.
Alte obiective prezentate de Şerban se referă la continuarea realizării măsurilor ce revin Consiliului pentru atingerea obiectivelor stabilite prin MCV, menţinerea un contact permanent cu corpul magistraţilor şi consultarea permanentă între CSM şi instanţe, respectiv parchete, cu privire la probleme de interes în activitatea de înfăptuire a actului de justiţie.
Judecătorul îşi mai doreşte şi creşterea transparenţei activităţii Consiliului, atât faţă de sistemul judiciar, cât şi faţă de societatea civilă, propunându-şi implementarea votul electronic, întâi la şedinţele secţiilor, apoi - în funcţie de rezultate - şi la şedinţele Plenului, în scopul uşurării activităţii, dar şi pentru eliminarea sincopelor de organizare.
Marius Tudose: Inspecția Judiciară trebuie consolidată
De cealaltă parte, Marius Tudose vorbeşte în proiectul său managerial despre faptul că CSM are o misiune perpetuă de a manifesta vigilenţă şi reacţie rapidă la orice fel de ingerinţe, derapaje, influenţe, manipulări ori diversiuni, " fie că e vorba de jocuri de putere, interese de moment sau de grup, externe sau interne sistemului judiciar".
"Fără calitate umană, perseverenţă, responsabilitate şi pragmatism se poate construi, dar nu durează nimic, mai ales în justiţie. Iar Consiliul este dator să garanteze că aceste valori se regăsesc, în primul rând, la nivel de individ - prin dezvoltarea unor proceduri riguroase şi aplicate de selecţie, formare şi promovare a magistraţilor dar, şi prin sancţionarea cu fermitate a abaterilor deontologice şi disciplinare. Calitatea şi gradul de pregătire profesională a resurselor umane este determinantă în realizarea oricărui scop instituţional. Astăzi, mai mult ca oricând, este nevoie de un sistem judiciar modern, eficient şi transparent, ceea ce implică atât îmbunătăţirea cadrului normativ şi instituţional aferent, cât şi implementarea unor standarde de management care să ofere calitate actului de justiţie", susţine Tudose.
El pledează pentru consolidarea independenţei IJ, ca premisă esenţială în asigurarea efectivă şi eficientă a rolului Consiliului, de garant al independenţei justiţiei, iar în acest context propune identificarea, reglementarea şi valorificarea unei căi efective de sancţionare a încălcărilor sau atingerilor aduse independenţei, imparţialităţii şi reputaţiei magistraţilor, constatate prin hotărâri ale Plenului CSM.
"Istoria recentă a justiţiei române a dovedit că mecanismele reglementate de apărare a acestor principii au o eficienţă relativă şi un diminuat efect persuasiv. Sancţiunea morală, fie aceasta şi publică este uşor tolerată şi repede uitată atât de actant, cât şi de societate, iar recidivele sunt la ordinea zilei. În acest context, consider că se impune reluarea unor analize şi dezbateri pe această temă, inclusiv într-un cadru extins, CSM - Inspecţia Judiciară - sistem judiciar - societate civilă - instituţii de presă, astfel încât să putem genera un mecanism de apărare eficient şi efectiv", subliniază Marius Tudose.
Pe de altă parte, el propune şi o analiză aprofundată a acţiunilor disciplinare deduse în faţa secţiilor CSM şi aplicarea cu fermitate a soluţiilor de sancţionare.
Tudose are ca priorităţi pentru 2015 consolidarea instituţională a autorităţii judecătoreşti, prin întărirea cadrului legislativ aferent sistemului judiciar cu respectarea actualităţii principiilor şi predictibilităţii normelor, printre exemplele date fiind şi reevaluarea, în termeni de actualitate, a legilor justiţiei, dar şi colectarea, analiza şi promovarea propunerilor formulate de instanţe şi parchete, celelalte instituţii ale sistemului judiciar, pentru adaptarea unor prevederi ale noilor coduri la realităţile şi necesităţile rezultate din aplicarea lor practică.
"Deşi este consacrată în art. 136 din Legea 304/2004 privind organizarea judiciară, rămâne, în continuare, o provocare de maximă urgenţă şi importanţă trecerea atribuţiilor Ministerului Justiţiei referitoare la gestionarea bugetului curţilor de apel, al tribunalelor, al tribunalelor specializate şi al judecătoriilor la ÎCCJ, dar şi introducerea asigurării
profesionale a magistraţilor. Cauzele amânării punerii în practică a acestor prevederi legale sunt multiple, poate obiective, dar nu pot constitui o scuză perpetuă, ci o motivaţie în a găsi soluţii în sensul punerii în acord cu legea, cât mai urgent. În acest sens, îmi propun să antrenăm în discuţie atât conducerea ÎCCJ, cât şi reprezentanţi ai MJ pentru dimensionarea şi asigurarea suportului logistic necesar realizării în condiţii de realism a acestui proiect", se arată în proiect.
Redesenarea hărţii administrative judiciare, printre prioritățile lui Marius Tudose
Un alt obiectiv invocat de Tudose se referă la continuarea procesului, demarat în 2011, de raţionalizare a instanţelor şi parchetelor prin redesenarea hărţii administrative judiciare, în vederea eficientizării şi creşterii calităţii actului de justiţie, dar şi la consolidarea instituţională a CSM şi a instituţiilor coordonate, în acord cu priorităţile imediate, dar şi cu obiectivele asumate de România, pe plan european.
Judecătorul are în vedere şi întărirea cooperării cu celelalte instituţii ale statului, într-un demers conjugat şi democratic de susţinere în vederea îndeplinirii obiectivelor instituţionale.
"Vă propun să ne asumăm - lăsând în plan secundar orgoliile instituţionale sau personale - întărirea dialogului şi colaborării cu toate instituţiile statului, implicarea responsabilă şi serioasă nu numai în proiectele ce vizează justiţia, dar şi în cele conexe sau subsecvente acesteia (valorificând, spre exemplu, în relaţia cu puterea legislativă, expertiza de specialitate prin critică pro-activă, nu reactivă), prin parteneriate deschise, flexibile, programatice şi pragmatice cu profesiile organizate în mod autonom şi cu societatea civilă, precum şi implicarea acestora în procesul de modernizare a sistemului judiciar", afirmă Tudose în document.
Alte priorităţi ale acestuia se referă la consolidarea integrităţii sistemului judiciar, în acest sens propunând elaborarea unui Cod de etică pentru magistraţi, şi la consolidarea componenţei de 'cooperare" din cadrul MCV instituit de Comisia Europeană, şi deplasarea 'centrului de greutate" dinspre 'verificare" către "cooperare".
"Calibrarea relaţiei sistemului judiciar român cu Mecanismul instituit de Comisia Europeană în termeni de parteneriat este reclamată nu numai de durata relativ mare a perioadei de monitorizare, cât mai ales de evoluţiile constatate în rapoartele Comisiei. Epoca pionieratului a fost depăşită odată cu progresele înregistrate, cu maturizarea instituţională a sistemului judiciar şi cu exersarea unei justiţii unitare şi efective ", mai spune Tudose în proiect.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
Citește articolele cu aceleași etichete:
