€ 5.0951 →
|
$ 4.4087 →
|
Navă trecând prin Strâmtoarea Ormuz/ președintele american Donald Trump. Colaj DCNews, Sursa foto: Agerpres
Blocajul din Strâmtoarea Ormuz amenință lanțul de aprovizionare cu medicamente uzuale, iar stocurile din SUA, dar și din întreaga lume, ar putea fi insuficiente în cazul unui conflict prelungit.
Strâmtoarea Ormuz a devenit punctul central al unei crize care ar putea afecta direct consumatorii americani, dar și restul planetei. Închiderea acestei rute maritime de către Iran nu înseamnă doar prețuri mai mari la petrol, ci creează și presiuni serioase asupra lanțurilor de aprovizionare globale. Metale, materiale de producție, alimente și acum chiar medicamentele uzuale sunt în joc. Experții în lanțuri logistice avertizează că stocurile existente din SUA ar putea fi suficiente doar pentru câteva săptămâni dacă tensiunile escaladează în conflictul SUA–Iran.
Legătura poate părea surprinzătoare, dar este cât se poate de reală. Aproximativ 47% din medicamentele uzuale consumate în SUA provin din India, spune Rohit Tripathi, vicepreședinte la RELEX Solutions, companie finlandeză de software pentru planificarea lanțurilor de aprovizionare. La rândul său, India depinde de Strâmtoarea Ormuz pentru circa 40% din importurile de petrol. „Acest petrol intră în procesul de producție petrochimică folosit în fabricarea medicamentelor. Deci, chiar dacă americanii nu cumpără direct din Golf, ele ajung la ei printr-un lanț care trece pe aici”, explică Tripathi.
Ingrediente chimice esențiale pentru medicamentele indiene tranzitează adesea hub-uri logistice din Golf. Substanțele produse în China sunt consolidate în Dubai sau alte locații din Emiratele Arabe Unite înainte de a fi trimise către producătorii indieni. „Chiar și când ingredientele vin direct din China în India, producția depinde de resurse petrochimice din Golf”, afirmă Steve Blough, strateg șef la Infios. Perturbările din zonă se pot răsfrânge rapid asupra lanțurilor farmaceutice globale, afectând, în cele din urmă, consumatorii americani.
Costul combustibilului influențează prețul tuturor produselor, dar medicamentele uzuale resimt cel mai mult presiunea, spune Marc Kahn, fost decan la facultatea de medicină a Universității Nevada, Las Vegas. Glicerina, un ingredient derivat din petrol, precum și acetaminofenul, produs din fenol derivat din petrol, ar putea fi afectate peste tot în lume dacă aprovizionarea cu petrol se oprește.
„Mă îngrijorează în special medicamentele generice, care reprezintă 90% din rețetele din SUA și au marje mici pentru producători”, adaugă William Feldman de la David Geffen School of Medicine at UCLA. India și China furnizează majoritatea acestor medicamente generice, iar un conflict prelungit poate duce la creșteri de prețuri sau lipsuri pentru pacienți.
Secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, a confirmat că Iranul este lăsat să trimită petrol către țări precum India prin Strâmtoarea Ormuz, însă experții urmăresc cu atenție impactul asupra lanțurilor de aprovizionare.
Tarifele de transport aerian din India au crescut între 200% și 350% pe anumite rute. Farmaciile care lucrează pe modelul „just-in-time” ar putea resimți lipsuri în 4–6 săptămâni, în special pentru medicamente de mare consum: tratamente pentru diabet, hipertensiune, antibiotice, statine și analgezice. Cu timpul, perturbările se pot extinde chiar și la terapii sensibile la temperatură, inclusiv anumite tratamente oncologice.
Amanda Chawla, vicepreședinte la Stanford Health Care, avertizează că impactul nu se limitează la medicamente: seringi pentru insulină, dezinfectanți, mănuși nitril și unguente dependente de produse petroliere ar putea deveni greu de găsit sau mai scumpe în tot mai multe țări.
Transportul maritim aduce, de asemenea, provocări: întârzierile și devierile de rute afectează atât costurile, cât și integritatea medicamentelor. Containerele frigorifice trebuie să fie menținute la temperaturi stricte, iar lipsa de energie sau stocuri goale blocate în Orientul Mijlociu complica tot lanțul de transport.
Distribuitorii de medicamente din SUA au în medie stocuri pentru 30–60 de zile, ceea ce permite o perioadă de tranziție fără panică imediată. Cele mai vulnerabile sunt medicamentele uzuale: amoxicilină, metoprolol, metformin, statine și analgezice.
În Germantown, Ohio, situația rămâne calmă. Farmacista Katie Perry spune că totul funcționează normal și menționează rezervele strategice ale SUA, precum și lecțiile învățate din pandemie. Industria farmaceutică indiană confirmă că nu există risc imediat, dar este luat în calcul. Riscul poate să devină unul imens dacă război se prelungește, atât pentru continentul american, cât și pentru restul lumii. Kathleen Jaeger, purtător de cuvânt al Indian Pharmaceutical Alliance, spune: „Nu există risc în acest moment... companiile au trecut prin Covid, criza din Marea Roșie și războiul din Ucraina și gestionează situația.”
Producătorii indieni principali, Sun Pharma, Dr. Reddy’s Laboratories și Lupin, susțin poziția organizației. Lupin investește deja 250 de milioane de dolari într-o fabrică în Coral Springs, Florida, pentru a produce medicamente respiratorii în SUA.
Perry precizează că pacienții sunt mai preocupați de sistemul de rambursare dintre PBM-uri, farmacii și consumatori, decât de războiul în Strâmtoarea Ormuz. În prezent, medicamentele uzuale sunt pe rafturi. Întrebarea crucială este cât va dura această situație. Steve Blough concluzionează: „Regiunea este un punct critic de tranzit pentru transporturile farmaceutice”, iar orice perturbare prelungită poate avea efect direct asupra aprovizionării americane, potrivit CNBC.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
