România riscă să piardă milioane de euro din taxe și TVA din cauza lipsei de cooperare a autorităților locale cu Parchetul European. În timp ce porturile altor state europene devin scene ale confiscărilor spectaculoase, Portul Constanța rămâne un teren unde frauda se petrece aproape nepedepsită.

Laura Codruța Kövesi, procuror-șef al Parchetului European, atrage atenția că instituția poate sprijini statul român să recupereze bani pierduți, însă lipsa colaborării locale complică anchetele.

„Parchetul European poate ajuta România, poate reduce frauda cu TVA, poate reduce frauda vamală, poate ajuta statul român să aibă mai mulți bani în buget. Asta este datoria noastră și asta este ceea ce facem. Dacă nimeni nu ne sesizează și nimeni nu vrea să lucreze cu noi, vă promit eu că o să lucrăm încet, mai greu, mai dificil, dar tot o să ajungem acolo, în portul Constanța. Eu aștept totuși ca anumite instituții din România să se trezească și să facă ceea ce trebuie făcut, cum e normal, pentru că nu noi oricum o să ne facem treaba, e mai dificil, dar oricum o să facem”, a declarat aceasta pentru Libertatea.

Cum funcționează succesul în alte porturi

Grecia oferă un exemplu clar de eficiență: operațiunea Calypso a dus la confiscarea a 2.435 de containere cu bunuri de contrabandă, printre care biciclete electrice, textile și încălțăminte. Prejudiciul estimat depășea 800 de milioane de euro.

Laura Codruța Kövesi spune că acest succes a fost posibil doar datorită cooperării totale cu autoritățile locale și critică absența anchetelor semnificative în Portul Constanța:

„Am văzut că sunt dosare, se mai întâmplă câteva lucruri mici legat de portul Constanța, dar doar atât. Noi de când s-a înființat Parchetul European din 2019, n-am primit nicio informație legată de ce se întâmplă în portul Constanța, absolut niciuna. Noi nu suntem nici polițiști, nici vameși. Rolul nostru nu este să detectăm, trebuie să facem investigații. De aceea toate celelalte instituții trebuie să detecteze și să raporteze la Parchetul European. Și acesta trebuie să fie un reflex. Un procuror român poate să înceapă să facă micul său dosar acolo, la fel cum am început și în Grecia cu operațiunea Calypso. Dacă nu eram în Parchetul European, procurorul grec probabil nu ar fi mers pe acea firmă, unde erau oameni de paie, și nu s-ar fi întâmplat nimic. N-ar fi văzut niciodată ce este în spate și n-ar fi ajuns să descopere ce se întâmpla”.

Fraudele există, dar România tace

Procurorul-șef al Parchetului European mai atrage atenția că, deși fraudele se comit în toate porturile europene, România nu furnizează informațiile necesare pentru investigarea lor. Potrivit bilanțului publicat în primăvara acestui an, Parchetul European a deschis în 2024 un total de 251 de anchete legate de România, cu un prejudiciu estimat la 2,3 miliarde de euro, ceea ce plasează țara noastră pe locul trei în Europa, după Italia și Germania.

„Un șef de vamă ne-a sunat și ne-a spus că după acțiunea noastră la Pireu a simțit că a crescut foarte mult volumul operațiunilor la el în port. Haideți să ne așezăm la masă să vedem ce e de fapt deschidere. Nu avem aceeași deschidere în România. Sunt importuri și din China? Sunt, iar în dosarele în care le-am investigat, majoritatea dintre ele au avut legătură cu frauda vamală. Au fost situații în care am văzut că bunurile au intrat în portul Constanța, ele au avut ca destinație finală Germania sau Spania, dar aveau conexiuni cu România. Deci noi cumva venim cu informațiile din Spania și din Germania și vedem ce se întâmplă în România. Deci nu poate nimeni să mă convingă că tu, din România, nu vezi ce se întâmplă la tine în țară, dacă tu aștepți întotdeauna Parchetul European să vină din afară să spună uite aici s-a întâmplat asta și asta și asta, este altceva. Pentru că aceste dosare cu fraudă vamală și cu TVA ce au avut conexiuni cu România, le-am deschis pe baza informațiilor primite din afară, dar niciodată din România. Din punctul meu de vedere, frauda cu TVA și frauda vamală trebuie să fie o prioritate”, explică Laura Codruța Kövesi.