Conflictul din Orientul Mijlociu poate lovi puternic economia, avertizează Mugur Isărescu

Autor: Tiberiu Vasile

Prelungirea conflictului din Orientul Mijlociu ar putea avea un impact sever asupra economiei, a declarat luni Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naţionale a României, la conferinţa regională la nivel înalt "The Economist Romania Government Roundtable", organizată de grupul editorial The Economist.

"În calitate de Guvernator al Băncii Naţionale a României, doresc să prezint modul în care privim aceste evoluţii şi cum este calibrat cadrul nostru de politică monetară pentru a menţine stabilitatea, sprijinind în acelaşi timp creşterea sustenabilă. Economia României - interconectată cu cele din Europa de Sud-Est - a depus eforturi şi s-a implicat continuu în ultimii 20 de ani pentru a accelera convergenţa cu UE; totuşi, are încă nevoie de măsuri de politică pozitive şi de investiţii pentru a continua traiectoria progresului şi a valorifica oportunităţile apărute. În ultimii ani, economia noastră a demonstrat rezilienţă, deşi situaţia finanţelor publice se confruntă cu presiunea unor cheltuieli bugetare ridicate din trecut. Creşterea a continuat, deşi într-un ritm mai moderat, susţinută de investiţii, absorbţia fondurilor UE şi o piaţă a muncii încă robustă", a afirmat Mugur Isărescu.

România se confruntă cu vulnerabilităţi structurale

În acelaşi timp, el a menţionat că România se confruntă cu vulnerabilităţi structurale: un deficit de cont curent persistent, dezechilibre fiscale şi sensibilitate la condiţiile de finanţare externă. Interdependenţa dintre condiţiile fiscale şi cele monetare subliniază faptul că drumul înainte necesită, printre altele, o consolidare fiscală graduală şi credibilă, continuarea reformelor structurale pentru creşterea productivităţii, o absorbţie eficientă a fondurilor europene şi consolidarea credibilităţii instituţionale.

"Inflaţia, care a atins un vârf sub impactul şocurilor asupra preţurilor energiei şi alimentelor după Covid-19, s-a aflat pe o traiectorie descendentă până vara trecută, când a reapărut ca urmare a unor şocuri de ofertă (preţurile energiei şi creşterea taxelor) generate de măsurile de ajustare fiscală. Conform celor mai recente evaluări privind perspectiva inflaţiei, presiunile fundamentale asupra dinamicii preţurilor continuă să necesite vigilenţa noastră. Conflictul în curs din Orientul Mijlociu generează riscuri semnificative - inclusiv presiuni de creştere asupra preţurilor energiei, deteriorarea perspectivelor de creştere economică şi sporirea aversiunii la risc pe pieţele financiare internaţionale. Dacă conflictul se va prelungi, impactul asupra economiei ar putea fi sever. Cu toate acestea, ajustarea fiscală trebuie să continue. Este adevărat că atunci când inflaţia accelerează, puterea de cumpărare se erodează; când riscurile geopolitice cresc, economisirea precaută se intensifică. Încrederea consumatorilor devine mai fragilă, iar tiparele de consum se ajustează", a declarat Mugur Isărescu.

Banca Naţională a României trebuie să menţină o poziţie fermă

El a precizat că Banca Naţională a României trebuie să menţină o poziţie fermă pentru a ancora aşteptările inflaţioniste şi a proteja stabilitatea financiară.

"Deciziile noastre se bazează pe o analiză cuprinzătoare a condiţiilor interne, a evoluţiilor externe şi a scenariilor de risc, reflectate transparent în minutele publicate ale şedinţelor de politică monetară. În paralel, poziţia externă a României şi datele privind balanţa de plăţi subliniază importanţa menţinerii încrederii investitorilor internaţionali şi asigurării unor condiţii de finanţare sustenabile. Am păstrat în mod adecvat nivelul rezervelor internaţionale pentru ca acestea să reprezinte un tampon esenţial şi o ancoră a încrederii, alături de stabilitatea cursului de schimb într-un regim flexibil. În acest mediu marcat de volatilitate şi incertitudine, rolul băncii centrale nu este de a elimina incertitudinea, ci de a preveni transformarea acesteia în instabilitate. Cadrul nostru de politică monetară are ca obiectiv principal stabilitatea preţurilor. Totuşi, stabilitatea preţurilor este legată de stabilitatea financiară, iar aceste două dimensiuni ridică provocarea unor compromisuri: cum să acţionăm decisiv împotriva inflaţiei fără a restrânge excesiv activitatea economică, cum să menţinem stabilitatea cursului de schimb păstrându-i flexibilitatea şi cum să sprijinim intermedierea creditului protejând în acelaşi timp standardele prudenţiale de creditare", a spus Mugur Isărescu.

Coordonarea la nivel european este vitală

Pentru a gestiona aceste compromisuri, el a declarat că BNR se bazează pe o abordare orientată de date şi spre viitor, pe comunicare publică pentru ancorarea aşteptărilor şi pe cooperare strânsă în cadrul Comitetului Naţional pentru Supraveghere Macroprudenţială, recunoscând că stabilitatea macroeconomică necesită coerenţă a politicilor.

"În contextul global actual, coordonarea la nivel european este la fel de vitală. Pe măsură ce tensiunile geopolitice se intersectează cu politicile economice - fie prin sancţiuni, măsuri comerciale sau programe strategice de investiţii - băncile centrale trebuie să evalueze cu atenţie efectele de runda a doua asupra inflaţiei şi stabilităţii financiare. În acest context, Banca Naţională a României va continua să acţioneze cu prudenţă, profesionalism şi independenţă. Mandatul nostru ne obligă să privim dincolo de fluctuaţiile pe termen scurt şi să protejăm stabilitatea pe termen lung", a punctat Mugur Isărescu, conform Agerpres. 

CITEȘTE ȘI: Momentul în care România se putea prăbuși. Bogdan Chirieac: Dacă nu era acest om...