Finanțarea proiectului ELI de care Traian Băsescu anunța cu ocazia vizitei de la Bruxelles a primit avizul favorabil din partea Comisiei Europene. Anunțul oficial va fi făcut, marți, 18 septembrie, când comunicatul de la Bruxelles va fi dat publicității. Într-un interviu pentru De Ce News, directorul IFIN-HH, profesorul Nicolae Victor Zamfir, a explicat ce va reprezenta pentru România acest proiect.
Proiectul "Extreme Light Infrastructure – Nuclear Physics (
De la începuturile ELI-NP, cum primește România evoluția științifică din domeniul fizicii? Cum privește statul?
Mai întâi, comunitatea de fizicieni laser-iști din Europa s-a gândit la începutul anilor 2000 la un proiect de construcție a unui laser de mare putere, de o mie de ori mai puternic decât orice alt laser care exista în momentul acela în lume. Acest laser trebuia să se construiască în Europa. A fost acceptat ca un proiect major în lista care conține în jur de 50 de proiecte prioritare pentru Uniunea Europeană, din toate domeniile științei. Când s-a pus problema unde să se construiască, România și-a depus candidatura. Această candidatură s-a făcut cu aprobarea Guvernului României, în 2009. De atunci și până acum, s-a trecut prin diferite faze – a fost acceptată candidatura, s-a făcut aplicația pentru fonduri europene, s-au aprobat banii pentru această investiție. Toate Guvernele României din 2009 până în prezent au susținut proiectul. Altfel spus, coloratura politică nu a contat.
Despre opinia publică, părerea mea este că a susținut foarte puternic proiectul. Comentariile au fost pozitive, proiectul este privit favorabil. Comunitatea științifică este extrem de interesantă, atât cea din România, cât și cea din restul Europei, pentru că această infrastructură va plasa Europa pe primul loc în lume în domeniul fizicii nucleare cu ajutorul fasciculelor laser și gamma ultraintense. Noi suntem într-o competiție cu Statele Unite, cu Japonia, iar plasarea Europei pe primul loc în lume e un obiectiv – sigur că toți oamenii de știință și cercetătorii din Europa sunt extrem de interesați, implicit și cei români.
S-a primit acordul fondurilor europene?
Nu s-a primit acordul, dar toate semnalele arată că ne îndreptăm în direcția potrivită. Oficial, s-a trimis Comisiei Europene în luna ianuarie aplicația și de atunci am răspuns la toate întrebările pe care le-au trimis pe parcurs. Ultima lor scrisoare arată că aplicația este în regulă și că s-a răspuns mai mult decât bine la toate solicitările de detaliere; deci sunt mulțumiți de modul în care a decurs discuția și urmează să primim aprobarea. Între timp, Guvernul României a aprobat investiția pentru ELI-NP, iar acum așteptăm și aprobarea Comisiei Europene.
La competiția pentru construcția laserului au participat și țări precum Anglia sau Franța. Nu a existat scepticism în privința faptului că laserul se va construi în România? Avem o țară cu trandiție în fizică, dar...
E adevărat, România are o tradiție, dar trebuie să recunoaștem că în domeniul laserilor de mare putere nu suntem pe primul loc în Europa. Au fost însă și alți factori care au contat. În primul rând, construcția în România a fost, mai întâi, discutată și aprobată în cadrul comunității științifice și abia apoi s-a trecut la partea formală, la partea politică. Partea politică, de fapt, a aprobat, a avizat ce au hotărât cercetătorii. Au fost trei elemente care au contat. Primul element – s-a acceptat că în România există o bază științifică solidă, că România nu e în afara domeniului, deci poate construi. Apoi a contat faptul că noi am mers pe îmbinarea a două domenii, laseri și fizică nucleară. România este una dintre puținele țări în care cele două comunități sunt la un loc, la Măgurele. Deci avem un avantaj, există o bază din ambele puncte de vedere. În al doilea rând, a contat faptul că cercetătorii înșiși sunt conștienți de existența brain-drain-ului din estul Europei înspre vest, unde este concentrată infrastructura de cercetare. Dacă nu se stopeaza acest proces, Şcoala de Fizică din România se va diminua puternic. Iar al treilea factor a fost faptul că România poate să folosească niște fonduri de la Uniunea Europeană, care se numesc fonduri structurale, bani destinați îmbunătățirii infrastructurii. Pentru România, banii din acești șapte ani (2007-2013) reprezintă în jur de 30 de miliarde de euro, dintre care 180-200 de milioane s-ar folosi pentru ELI-NP. Procentual, nu este extrem de mult, sub 1%, iar beneficiile ar fi foarte mari.
Credeți că demararea ELI va aduce mai mulți studenți, fie ei români sau străini, la Facultatea de Fizică?
În mod sigur! (întrucât Facultatea de Fizică şi Politehnica din Bucureşti vor implementa programe de master pe proiectul ELI-NP) Nu numai asta, dar să fie și oameni de știință din vest care să vină aici. Nu numai de aici acolo.
Ce cercetători vor veni să lucreze la ELI?
Nu știm încă, toate posturile de la noul proiect de cercetare vor fi scoase la concurs internațional. Imediat după ce vom primi aprobarea Comisiei Europene vom începe desfășurarea concursurilor pentru angajări.
Câte locuri vor fi scoase la concurs?
În 2016, vor fi peste 200 de cercetători angajați permanent. Sigur, locurile se vor ocupa gradual până atunci.
Când trebuie să fie finalizat proiectul?
La 1 ianuarie 2017 va trebui să fie totul funcțional, să avem și cercetătorii.
La construcția proiectului vor ajuta și firme din străinătate sau aveți contracte doar cu firme românești?
Proiectul constă în patru componente principale. Una este clădirea propriu-zisă. Două se referă la echipamente – laserii de mare putere și sistemul de producere a fasciculului gamma, o lumină extremă, dar invizibilă. Va fi o combinație de lumină vizibilă și lumină invizibilă. Cea de-a patra componentă vor fi experimentele. Primele trei vor fi subiectul unor licitații publice. Deja s-a dat anunțul pentru licitația pentru construirea clădirii, se așteaptă oferte până pe 15 octombrie. Bineînțeles, ar fi bine să fie numai firme românești, dar trebuie să intre în competiție cu firme străine. La celelalte două (sistemul laser și sistemul de producere a fascicului gamma), nu cred că vor fi firme românești pentru că implică dezvoltări tehnologice de care România nu dispune. Probabil vor fi unele asocieri, nu cred că o singură firmă se poate angaja la o asemenea întreprindere. Dacă firme românești vor face parte din aceste asocieri, ele vor trebui să arate performanță și competență.
Mai dezvoltați și alte proiecte?
Avem proiecte naționale. Pe lângă acceleratorul tip Tandem care este acum în funcțiune și este de nivel internațional, primind numeroase echipe de cercetare din străinătate. Mai avem alte trei acceleratoare de particule, noi, care vor intra în funcțiune în scurt timp – acum sunt în teste. Acestea vor fi dedicate preponderent părții aplicative. Suntem implicați și în numeroase alte proiecte naționale sau colaborări internaționale în cadrul cărora dezvoltăm infrastructura de cercetare.
În ce domenii vor avea proiectele utilitate?
Tehnicile și mijloacele nucleare vor fi folosite în diverse domenii. De exemplu, se fac studii la un centru despre impactul radiațiilor asupra țesutului viu. Un alt exemplu este că vom avea un accelerator care va produce Fluor 18, o substanță folosită la tomografe. Un alt exemplu este un accelerator cu care se vor putea face datări mergând până la zeci de mii de ani, datări extrem de precise.
Va fi astfel România mai vizibilă?
Evident că va fi mai vizibilă. În primul rând, România intră în rândul unor țări care nu sunt multe – sunt țările dezvoltate ale lumii care desfășoară activități de cercetare științifică la cel mai înalt nivel. Cercetările sunt menite să atragă, de exemplu, firme producătoare de componente electronice sau firme care să dezvolte materiale cu proprietăți speciale; de fapt, zona de posibile cercetări ale ELI-NP este extrem de largă, deci și companiile interesate pot aparține foarte multor domenii. Sigur, speranța noastră este ca centrul de cercetări de la Măgurele să atragă astfel de firme.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
