Randamentele obligațiunilor ungare depășesc pe cele ale României, devenind cele mai ridicate din UE, din cauza riscurilor bugetare.
Randamentele obligațiunilor guvernamentale ale Ungariei au urcat peste cele ale României pentru prima dată în ultimul an, transformându-se în cele mai riscante din Uniunea Europeană, după ce planurile guvernului de a majora deficitul bugetar au zdruncinat piața.
Randamentul obligațiunii interne pe 10 ani a crescut miercuri cu 9 puncte de bază, depășind pragul de 7% și aducând creșterea din această săptămână la aproape 20 de puncte de bază, potrivit datelor compilate de Bloomberg. În același timp, randamentul obligațiunilor guvernamentale ale României a scăzut cu 2 puncte de bază, ajungând la 6,96% în primele ore de tranzacționare.
Guvernul condus de premierul Viktor Orban crește cheltuielile în încercarea de a recupera din popularitate înaintea alegerilor de anul viitor.
Deși o inflație mai scăzută decât cea așteptată ar fi putut semnala o posibilă relaxare a politicii monetare, „acest efect a fost rapid umbrit de anunțul guvernului privind creșterea deficitului finanțelor publice”, a explicat strategul ING Bank NV, Chris Turner.
„Piața a reacționat prin accentuarea pantei curbei randamentelor, ceea ce a dus la o creștere a primei de termen pe segmentul lung, iar obligațiunile au fost supuse unei presiuni suplimentare”, a adăugat Turner într-o notă de analiză.
Forintul, una dintre cele mai performante monede ale piețelor emergente în acest an, părea să se stabilizeze după scăderea din sesiunea precedentă, iar indicele bursier de referință al Ungariei a revenit pe creștere, atingând un nou record.
În schimb, obligațiunile României au fost sprijinite de eforturile guvernului de a reduce cel mai mare deficit bugetar din UE și de planurile de limitare a emisiunilor de datorie publică în 2026.
Prin contrast, Ungaria a anunțat că va fi nevoită să emită obligațiuni în valută la începutul anului viitor pentru a acoperi cheltuielile suplimentare. Ministerul Economiei de la Budapesta a declarat că deficitul fiscal va crește probabil la 5% din PIB în acest an, de la ținta anterioară de 4,1%. Diferența se va menține la 5% și în 2026, în locul deficitului de 3,7% prevăzut în bugetul pentru anul viitor.
„Revizuirea negativă reflectă realitățile unei încetiniri a creșterii economice — estimată la doar 0,5% în 2025 — și presiunile asupra cheltuielilor înaintea alegerilor parlamentare competitive programate pentru primăvara lui 2026”, a explicat analistul Teneo, Andrius Tursa, într-un e-mail pentru sursa citată.
Această situație „sporește riscul ca Ungaria să-și piardă ratingul de țară cu investiții sigure”, a adăugat el.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News