Ultimele informații de la BNR privind rata anuală a inflației. Ce se întâmplă cu prețurile

Autor: Andrei Itu

Conform prognozei din Raportul BNR, rata anuală a inflaţiei va avea o scădere modestă în următoarele trei trimestre, şi pe o traiectorie fluctuantă şi semnificativ mai mare decât cea din proiecţia precedentă, în contextul efectelor directe tranzitorii peste aşteptări exercitate de expirarea la data de 1 iulie 2025 a schemei de plafonare a preţului la energia electrică şi de majorarea începând cu data de 1 august 2025 a cotelor de TVA şi a accizelor.

Ce se întâmplă cu rata anuală a inflației în trimestrul III din 2026

Rata anuală a inflației va cunoaşte însă o corecţie descendentă abruptă în trimestrul III din 2026, odată cu epuizarea efectelor directe ale celor două şocuri pe partea ofertei.

Apoi, îşi va relua descreşterea, într-un ritm totuşi mai lent față de ce s-a previzionat anterior şi de la un nivel relativ mai înalt, reintrând în trimestrul I 2027 şi coborând uşor în interiorul intervalului ţintei până la finele orizontului proiecţiei, în contextul intensificării presiunilor dezinflaţioniste ale deficitului de cerere agregată;

Aceasta este anticipat să crească ceva mai pronunţat comparativ cu proiecţia precedentă, în contextul pachetelor de măsuri fiscal-bugetare corective implementate începând cu luna august 2025.

Potrivit BNR, persistă totuși incertitudini legate de măsurile care vor fi probabil adoptate în viitor, în vederea continuării procesului de consolidare bugetară, conform Planului bugetar-structural pe termen mediu agreat cu Comisia Europeană și în cadrul procedurii de deficit excesiv.

Unde sunt incertitudini și riscuri semnificative

Incertitudini și riscuri semnificative la adresa perspectivei activității economice și, implicit, a evoluției inflației pe termen mediu continuă să provină din mediul extern. Acestea sunt generate, pe de o parte, de tensiunile comerciale la nivel global și de războiul din Ucraina, iar pe de altă parte, de planurile statelor membre ale UE de majorare a cheltuielilor pentru investiții în apărare și infrastructură.

În acest context, absorbția și utilizarea cât mai eficientă a fondurilor europene, în special a celor din cadrul programului Next Generation EU, sunt esențiale pentru a contracara parțial efectele restrictive ale consolidării bugetare și ale tensiunilor geopolitice sau comerciale, precum și pentru a susține implementarea reformelor structurale necesare, inclusiv tranziția energetică.

De asemenea, o importanță deosebită o au deciziile de politică monetară ale BCE și ale Fed, precum și poziția adoptată de băncile centrale din regiune.

BNR, decizie privind rata dobânzii de politică monetară pe an

Pe baza evaluărilor şi a datelor disponibile în acest moment, precum şi în condiţiile incertitudinilor ridicate, Consiliul de administraţie al BNR a hotărât în şedinţa de miercuri, 12 noiembrie 2025, menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50% pe an. 

De asemenea, s-a hotărât menţinerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50% pe an şi a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50% pe an. Totodată, Consiliul de administraţie al BNR a hotărât menţinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit, notează Agerpres.

Vezi și - Economistul Adrian Negrescu: Vom avea cele mai scumpe sărbători de Crăciun din istoria recentă