2022 va rămâne în istoria ca anul care a fost marcat de o criză energetică fără precedent, pe fondul războiului din Ucraina, care a determinat multe țări occidentale să ia măsuri dintre cele mai dure. Despre cum putea diminua România aceste efecte a vorbit economistul Adrian Negrescu:
"Criza energetică este una regională. Putea România să lupte singură, s-a mișcat greu Uniunea Europeană cu aceste plafonări și alte mecanisme de stăvilire a creșterii prețurilor, după invazia din Ucraina?“, a întrebat jurnalistul Val Vâlcu.
"Suntem într-o economie interconectată cu cea europeană, acționăm într-o piață comună energetică europeană astfel încât, cel puțin din perspectiva prețurilor, nu puteam face mare lucru.
Ce puteam face în 2022 și nu am făcut era să creștem producția de energie și să ne securizăm contractele între producătorii români de energie și companiile românești, industria autohtonă, în așa fel încât să nu fim dependenți de importurile de energie și gaze la nivelul la care am fost în 2022.
Puteam să ne pregătim mai bine pentru această criză energetică ce ne-a lovit, bineînțeles pe fondul războiului din Ucraina, puteam să luăm niște măsuri de a sprijini mai mult industria autohtonă, de a proteja lanțurile vitale din economia românească, puteam, inclusiv din perspectiva modului în care este organizată piața de trading pe zona de energie, să luăm niște măsuri mai eficiente în așa fel încât să nu ne trezim că așa-numiții băieți deștepți fac profituri de miliarde și noi doar observăm ceea ce se întâmplă în piață și nu acționăm decât în al 13-lea ceas.
Puteam să anticipăm niște probleme, dar pentru asta aveam nevoie de niște mecanisme foarte bine puse la punct, din punct de vedere economic și fiscal, care, din păcate, nu au funcționat“, a spus, la DC News, economistul Adrian Negrescu.
CITEȘTE ȘI - EXCLUSIV Merită să investești în 2023? Mircea Coșea: Aceasta e singura speranță pe care o are România în noul an
Mircea Coșea: România ar trebui să ia exemplul Poloniei
Profesorul Mircea Coșea este de părere că România trebuie să urmeze exemplul Poloniei și, în 2023, să se axeze pe importuri din spațiul extracomunitar:
„La nivel global, România ar trebui să ia exemplul Poloniei, dar și al altor țări din zona scandinavă, și să se orienteze spre atragerea de capital și din alte zone, mai ales cele extracomunitare. Asta va înseamna, pentru România, o întârziere extraordinară în schimbarea viziunii asupra acestor modificări importante ale economiei globale.
România nu arată, prin actualii ei conducători, din niciun punct de vedere că a reacționat la schimbările care se fac și care duc într-o direcție foarte clară și anume inflația și războiul din Ucraina. România nu este pregătită și nu văd niciun semn că s-ar pregăti pentru ceea ce urmează în 2023 (...)“, a mai spus economistul (citește continuarea AICI).
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
