Prof. dr. Mihai Manea, inspector istorie în cadrul Inspectoratului Școlar al Municipiului București și președintele Asociației Profesorilor de Istorie din România (APIR), și Sorin Ivan, decan și director al revistei Tribuna Învățământului, au vorbit despre procesul demitizării istoriei care a avut loc începând cu 1989.

Prof. dr. Mihai Manea a explicat că după 1989 demitizarea istoriei a devenit un proces firesc în contextul schimbărilor de paradigmă. Potrivit acestuia, istoria sinceră este utilă pentru înțelegerea reală a trecutului.

„După 1990, a fost un trend de clătinare a statuilor, de dărâmare a miturilor, iar ideea asta a fost validată și de un demers academic al profesorului Constantiniu cu „O istorie sinceră”. Cum priviți nevoia de ridicare din comun, la nivel simbolic, a unor evenimente și a unor personalități, chiar demitizarea lor - Napoleon e un mit - și ideea de istorie sinceră? Adică să spunem neapărat că Ștefan cel Mare avea 1m53, că Eminescu era scund, era plin de probleme de sănătate și așa mai departe. Cum vedeți ideea asta de istorie sinceră în raport și cu proiectarea simbolică a unor semnificații?”, a întrebat Sorin Ivan, decan și director al revistei Tribuna Învățământului.

„Trecerea de la o societate la alta întotdeauna aduce cutremure în lumea ideilor, critici, demitizare. Au existat reprezentanți de seamă ai intelectualității românești postdecembriste care au vorbit despre demitizarea istoriei. Unii au și scris cărți în sensul ăsta.

Istoria sinceră a academicianului Constantiniu urma un model celebru, al lui Seignobos, care la începutul secolului XX a publicat „Istoria sinceră a francezilor”. Eu cred că e foarte bună acea istorie sinceră. Eu cred că e foarte bine să ne demitizăm istoria ca să aflăm în realitate ce a însemnat istoria”, a spus prof. dr. Mihai Manea.

„Dar nici să o cobori într-un noroi prozaic și să minimizezi semnificația”, a spus Sorin Ivan.

„Bineînțeles”, a spus prof. dr. Mihai Manea.

VEZI ȘI: Mihai Manea: Este rușinos și umilitor ca istoria să fie redusă la o oră pe săptămână

Ce înseamnă educația patriotică

Prof. Dr. Mihai Manea a explicat că este greșit să credem că educația patriotică a existat doar în comunism. Potrivit acestuia, adevărata educație patriotică trebuie făcută organizat, prin programe școlare și politici ale statului.

„E o greșeală fundamentală de a spune că numai în comunism s-a făcut educație patriotică. Este o afirmație cu care sunt doar parțial de acord, pentru că acolo ține de ceea ce se numește reperele ideologiei comuniste care urmau un anumit traseu și că după 1989 nu s-a mai făcut. Întotdeauna după 1989 noi avem tendința să spunem: „Noi nu am mai făcut deloc educație patriotică, dar, uite, vă spun eu că așa trebuie făcută educația patriotică - luăm tricolorul, plângem, ne ducem la morminte”... Eu nu cred că asta este educația.

Cred că educația patriotică înseamnă o politică oficială din partea autorităților, a statului, cu programe foarte bine argumentate, cu educația istorică la toate nivelurile și mai e ceva: o dezbatere despre ce înseamnă patriotism în condițiile în care România aparține spațiului Uniunii Europene”, a spus prof. dr. Mihai Manea la emisiunea DC Edu, de pe DC News, DC News TV și Părinți și Pitici.

Video: