Reducerea numărului de ore de istorie din școli afectează direct formarea identității tinerilor, avertizează profesorul Mihai Manea, care susține că sistemul educațional românesc a neglijat, ani la rând, dimensiunea națională în favoarea unei abordări excesiv globaliste.

Invitat în emisiunea DC EDU, Mihai Manea a lansat o serie de critici la adresa politicilor educaționale din ultimele decenii, subliniind că statutul istoriei în școală a fost constant diminuat, în ciuda rolului esențial pe care această disciplină îl are în formarea conștiinței civice și identitare.

Orele de istorie, reduse la minimum

Profesorul a explicat că una dintre cele mai grave probleme este numărul insuficient de ore alocate istoriei: „Este rușinos și umilitor ca istoria să fie redusă la o oră pe săptămână”.

Acesta a detaliat și consecințele practice ale acestei decizii asupra actului didactic: „Dacă sunt un tip realist, până mă duc în clasă, ies din clasă, ora aceea de 50 de minute ajunge la 40 de minute. Dar în 40 de minute nu pot face ce pot face în două sau trei ore”.

În opinia sa, reducerea timpului alocat disciplinei face imposibilă nu doar transmiterea informațiilor, ci și dezvoltarea gândirii critice sau a interesului real pentru trecut.

Tinerii, tot mai deconectați de istorie

Mihai Manea a atras atenția că efectele sunt deja vizibile în societate, mai ales în rândul generațiilor tinere: „Astăzi ne trezim, sigur, cum ați spus și dumneavoastră prea bine, la ceea ce se numește faptul că tânăra generație de astăzi nu prea știe mult despre eroii neamului”.

Profesorul a oferit și exemple concrete, observate inclusiv în spațiul public: „Faptul că uneori presa încearcă să secvențializeze pe stradă o întrebare: știi ce se aniversează astăzi în România? Sau cine a fost cutare lider politic?”

Mai mult, acesta a evidențiat și o atitudine problematică în rândul elevilor: „Faptul că iese de la un examen și zice: «Am făcut și eu ceva, inclusiv la istorie. Am scris și eu ceva.»”

Dezechilibrul dintre dimensiunea globală și cea națională

Potrivit profesorului, una dintre cauzele principale ale acestei situații este direcția adoptată după 1989 în educație: „Politica oficială a fost o politică care mulți ani a vizat ceea ce se numește dimensiunea europeană, globală, fără a lua în considerare și elementul național”.

El consideră că această abordare a dus la o ruptură între tineri și propriul trecut, afectând inclusiv capacitatea acestora de a-și înțelege identitatea.

Istoria, esențială pentru identitate

Mihai Manea a subliniat rolul fundamental al istoriei în formarea individului: „Istoria rămâne una dintre disciplinele care, dacă vreți, ne individualizează matricea. Ne spune cine suntem, rezultatul cărui proces am fost și de ce ne regăsim aici”.

În opinia sa, lipsa unei educații istorice solide duce inevitabil la o criză de identitate la nivel social.

Declarațiile profesorului conturează un diagnostic clar: fără o regândire profundă a rolului istoriei în școală, România riscă să formeze generații care nu își cunosc trecutul și, implicit, nu își pot construi viitorul pe baze solide.