ÎCCJ sesizează la CCR modificările aduse Codului de procedură penală, înainte ca legea să fie promulgată și să intre în vigoare

Autor: Doinița Manic

Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) sesizează Curtea Constituțională a României (CCR) cu privire la modificările aduse Codului de procedură penală, înainte ca legea să fie promulgată și să intre în vigoare. Astfel, ÎCCJ solicită CCR controlul constituționalității, înainte de promulgare, în ceea ce privește: Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală (PL-x nr. 228/2026).

Pe scurt, sesizarea ÎCCJ către CCR susține că modificările propuse la Codul de procedură penală sunt neconstituționale pentru că afectează coerența procedurii penale și drepturile procesuale ale părților. Principalele aspecte reclamate de ÎCCJ vizează: reunirea și disjungerea cauzelor în camera preliminară, eliminarea citării la termenele ulterioare în procedura de cameră preliminară, dar și faptul că legea face definitive concluziile judecătorului de cameră preliminară în ceea ce priveşte legalitatea probelor.

Comunicatul ÎCCJ

"La data de 22 mai 2026, ora 11:00, constituită în Secţii Unite, în conformitate cu prevederile art.27 lit.b) din Legea nr.304/2022 privind organizarea judiciară, În temeiul art.146 lit.a) din Constituția României și art.15 alin.(1) din Legea nr.47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, Cu participarea unui număr de 96 judecători cu respectarea cerințelor de cvorum prevăzute de lege, Înalta Curte de Casație și Justiție a decis sesizarea Curții Constituționale a României pentru controlul constituționalității, înainte de promulgare, în ceea ce privește: Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală (PL-x nr. 228/2026) în raport de prevederile constituționale ale art. 1 alin. (5), art. 16 alin. (1), art. 21 alin. (3), art. 24 și art. 124 alin. (1) și (2) din Constituție.  

Pe scurt, sesizarea ÎCCJ către CCR susține că modificările propuse la Codul de procedură penală (PL-x 228/2026) sunt neconstituționale pentru că afectează coerența procedurii penale și drepturile procesuale ale părților.  Viciile de neconstituționalitate se referă la nesocotirea principiilor constituționale ale legalității și clarității legii, egalității în drepturi, respectării dreptului la apărare, la un proces echitabil și înfăptuirii justiției într-un stat de  drept.  

Principalele aspecte vizează:  

I. Reunirea și disjungerea cauzelor în camera preliminară  

Legea introduce posibilitatea reunirii/disjungerii cauzelor în camera preliminară, dar fără corelare cu regulile existente.  Judecătorul de cameră preliminară ar ajunge să intre indirect pe fondul cauzei, deși rolul lui se rezumă la verificarea legalității urmăririi penale.  Apar blocaje practice: la ce parchet se restituie cauza, cum se separă dosarele reunite, cum se evită soluțiile contradictorii. 

II. Eliminarea citării la termenele ulterioare în procedura de cameră preliminară  

Noua regulă spune că după primul termen părțile trebuie singure „să urmărească parcursul dosarului”. Norma este vagă și neclară.  Se afectează dreptul la apărare și procesul echitabil, deoarece părțile nu mai sunt citate nemaiavând posibilitatea să afle termenele noi stabilite în continuare.  

Sunt dezavantajate persoanele vulnerabile: deținuți, vârstnici, victime, persoane care nu au acces la internet sau nu dețin cunoștințele digitale pentru utilizarea platformelor.

III. “Autoritatea de lucru judecat” în camera preliminară  

Legea face definitive concluziile judecătorului de cameră preliminară în ceea ce priveşte legalitatea probelor, aspect ce contrazice jurisprudența CCR, care permite verificarea legalității probelor și în faza de judecată.  Instanța de fond ar fi împiedicată să mai analizeze probe obținute nelegal sau neloial.  Se limitează dreptul la apărare și rolul instanței de judecată în înfăptuirea justiției.  

Pentru a se evita decizii ulterioare care constată neconstituționalitatea unor prevederi normative după aplicarea lor în procedurile judiciare, cu efecte negative asupra instanțelor judecătorești și a soluționării cauzelor, se impune verificarea constituționalității cadrului de reglementare adoptat prin legea atacată", transmite Biroul de Informare și Relații Publice a ÎCCJ.